Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

spacer1.jpg (1537 bytes)

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Viața de lângă noi
Externe
Comentariul zilei
Sport
Demnitarul de serviciu
Jurnal - Carol al II-lea
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Eveniment
Actualitate

Utile

Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Transnistria, o problemă de securitate pentru România

Ministrul de Externe, Răzvan Mihai Ungureanu, a făcut o vizită la Chișinău

     Ministrul de Externe, Mihai Ungureanu, a declarat, vineri, la Chișinău, că este nemulțumit de discuțiile privind Transnistria în formatul <5+2> și că prioritară este chestiunea trupelor rusești din Republica Moldova.
     "Nu aveți în față un ministru care să fie mulțumit de felul în care se discută chestiunile legate de problema transnistreană în formatul <5+2>", a spus el la finalul unei întâlniri cu vicepremierul moldovean Andrei Stratan.
     Ungureanu a insistat că, "atâta vreme cât nu există voință politică comună pentru rezolvarea problemei transnistrene, nici nu se poate spera la un rezultat" și a adăugat că "prioritară este rezolvarea problemei trupelor rusești staționate în Republica Moldova". Potrivit ministrului, există numeroase posibilități, inclusiv înlocuirea acestora cu o forță multinațională sub mandat multilateral.
     Ungureanu a calificat chestiunea transnistreană drept "o preocupare de securitate pentru România", având în vedere că se află la 200 de kilometri de granița de est a țării. "Acest subiect ne preocupă și aș vrea să fie limpede înțeles de toți cei care incearcă să-și facă un capital politic ieftin din această chestiune", a adăugat el. De asemenea, șeful diplomației române a avertizat în legătură cu situația de la granița dintre R. Moldova și Ucraina, cerând preocupare pentru controlul granițelor, stăvilirea traficului ilegal de persoane și bunuri, producția de armament, stabilitatea politică a regiunii. În final, ministrul a declarat că acesta este unul dintre proiectele de politică externă ale Bucureștiului, pe care autoritățile române și-l pot asuma "cu spatele drept" și în parteneriat cu Republica Moldova.

Planul românesc este încă secret
     Ministrul de Externe a mai declarat că România are un plan privind Transnistria, dar detaliile acestuia nu pot fi făcute publice înaintea consultărilor cu președintele Traian Băsescu. "Există un asemenea plan. Nu pot intra în detalii cât timp nu există sancțiunea executivă a președintelui", a declarat ministrul, în răspuns la o întrebare privind publicarea planului românesc pentru Transnistria.
     Ungureanu speră ca detaliile acestui plan să fie prezentate de președintele Băsescu, în viitoarea sa vizită în Republica Moldova.
     Totuși, el a enunțat principiile fundamentale ale acestui proiect: respectarea Constituției moldovenești (menținerea unității teritoriale și a inviolabilității granițelor), rezolvare a conflictului cu participare internațională, deoarece există prea multe interese în Transnistria și găsirea unei soluții în conformitate cu legalitatea internațională.
     Ministrul s-a referit la faptul că "aproape niciodată nu se spune adevărul despre ceea ce se întâmplă acolo (în Transnistria - n.r.)", dar și la nerespectarea acordurilor de la Istanbul, din 1999, de către Rusia. "Cum poate fi judecătorul în același timp și avocatul acuzării", a întrebat Mihai Ungureanu, arătându-se sceptic și față de eventualitatea formării unui mediu politic sigur în condițiile în care împrejur există atât de multe arme.
     În final, ministrul a promis că va fi rezolvată problema din Transnistria, pentru că este o îngrijorare de securitate pentru România, UE și NATO. El a făcut aceste afirmații în cadrul unei dezbateri cu studenții Universității din Chișinău.

"Cu Patriciu, procurorii au comis un abuz grosolan"

     Președintele organizației PNL București, Ludovic Orban, a apreciat că ultimul episod din anchetarea omului de afaceri Dinu Patriciu reprezintă un "abuz grosolan" făcut de procurori.
     În opinia sa, este nefiresc, chiar "scandalos", modul în care procedează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul Patriciu. El a apreciat că nu este posibil să se transforme instrumentarea unui dosar într-un "circ" care pune în pericol activitatea unei firme private care asigură aproape 5% din PIB și aproape 7% din veniturile bugetului de stat, asigurând locuri de muncă pentru mii de români.
     Potrivit lui Orban, abuzurile săvârșite împotriva firmelor românești creează percepția publică potrivit căreia oricine are o afacere de succes în România este vinovat, percepție care, în opinia sa, este total falsă. "Nu pot să cred că aceste abuzuri s-au săvârșit fără o susținere politică", a mai spus el, adăugând că înțelege de ce președintele României nu-l demite pe procurorul general.
     Parchetul de pe lângă ICCJ demonstrează o dată în plus că este "incapabil să se comporte ca o instituție a statului de drept" și nu înțelege că au trecut 16 ani de la Revoluție și că România este aproape de integrarea în UE, a conchis liderul PNL București.

"Toată acțiunea Parchetului mi s-a părut forțată"

     Președintele executiv al PD, Adriean Videanu, apreciază că propunerea de arestare a omului de afaceri Dinu Patriciu este "o chestiune forțată", care aduce aminte "de practicile din vremurile trecute".
     "Mie personal, toată acțiunea (de joi seara - n.red.) mi s-a părut o eroare. Nu sunt specialist, o spun de la început, dar mi s-a părut un pic forțat să chemi pe cineva, în miezul nopții, să-l ameninți că îl arestezi iar apoi să constați că nu se respectă procedura. E o chestiune care ne aduce aminte de practicile din vremurile trecute și cred că s-a făcut o eroare, din punctul ăsta de vedere", a declarat, agenției MEDIAFAX, liderul PD.
     Liderul democrat este de părere că "excesul de zel" al unora care au instrumentat cazul umbrește demersul actualei Puteri de a reforma Justiția.
     "Nu trebuie să aruncăm o anatemă asupra Justiției române, însă, părerea mea, cred că a fost o chestie forțată. S-ar putea să fie un exces de zel din partea cuiva. Însă mi-am pus întrebarea, retoric: Oare chiar Dinu Patriciu reprezintă un pericol public să nu poată fi judecat în libertate? (...)Sunt un om politic, este o observație din afară, din afara sistemului juridic", a mai spus Adriean Videanu.

Acum 65 de ani - 20 februarie 1941

Din "Însemnările zilnice" ale regelui Carol al II-lea*

     Viața noastră se petrece fără prea mari variații. Ascultăm radio. Cât voi trăi nu-mi vor putea ieși din ureche acele note ale Apelului lui N.B.C. Legătura cu Lisboa n-o avem. Aceasta este exasperant. Singur radio ne păstrează legătura cu lumea mai civilizată. Știrile ce le urmăresc cu cea mai mare atenție sunt acele în legătură cu evenimentele din Balcani. Propaganda Axei insistă că este un mare succes al ei că Turcia, prin Declarația turco-bulgară, a fost scoasă din luptă. Din fericire, au venit cuvinte oficiale din Ankara cari să puie lucrurile la punct, adică că alianța cu Anglia rămâne în picioare. Cu toată vorbăria despre menținerea păcii în Balcani, sunt convins că germanii vor trece în Bulgaria și că, urmând exemplul Danemarcei, nu va fi nici o opunere. Unele știri persistă a da data de 25 ca cea hotărâtă pentru acest nou act de samavolnicie. La noi, s-au concentrat peste 30 de divizii, și germanii, pe malul Dunărei, au și început a face toate pregătirile pentru aruncarea podurilor. În acest timp, succesele britanice continuă în Africa Orientală, cu toate că Keren se ține bine.
     Regelui Alfonso XIII îi merge mai bine.
     Duduii i-a fost, miercuri, rău. Dureri mari în inimă și continuă acele accese de aproape leșin. Trebuie să mărturisesc că mănâncă ceva mai bine decât zilele trecute, dar că medicamentele ei nu le ia deloc.
     Miercuri a venit și fratele doctorului Duclos, radiologul, să-mi arate o colecție de mărci poștale aeriene. Cred că scopul era ca s-o cumpăr. Colecția, deși frumoasă, îi lipseau bucățile cele mai importante și, pe de altă parte, nu este momentul de a cumpăra așa ceva.
     Joi, urmând programul nostru, am ieșit din nou cu mașina, de astă dată pe drumul Cádiz. A venit și doctorul s-o vază pe Duduia și i-a dat o altă serie de medicamente, cari, desigur, tot nu le va lua. Tot în același spirit este și a înjurat cât se poate Falanga, spunându-ne că singur R.K.T. are ceva în cap.
     Starea sănătății lui Alfonso XIII preocupă foarte mult spiritele de aci.
     O chestie care ne preocupă pe noi este aceea a mâncării. Tot lipsuri mari și felul cum lucrurile sunt gătite nu prea încurajează la mâncat. Din fericire, consulul portughez [Antonio] de Certima ne întreține cu pâne, iar bietul doctor Ribeira ne trimete pachete cu tot felul de bunătăți; aceștia ne întrețin apetitul. În afară de Duduia, nici eu n-am fost prea bine. Timpul acesta oribil și continua umiditate a Sevillei au declanșat la mine o destul de acută criză de reumatism.

* Editura Scripta, 2003

Conacul boieresc Buftea (XI)

     "(...) Din fericire, prințul Știrbey, care totdeauna se gândea la toate, pusese să se facă un adăpost în pivniță, ceea ce fu de mare folos și în această împrejurare și în câteva altele mai târziu. Se aruncară atunci vreo 100 de bombe și multe din geamurile casei au fost sparte. O bombă străpunsese acoperișul uneia din dependințe și în multe locuri au fost sfâșiați în bucăți pomii din parc. Un ajutor de grădinar a fost omorât în fața casei".
     Părăsit de stăpânii casei, care s-au retras în Moldova, palatul și întregul domeniu au fost jefuite în decembrie 1916 de către trupele germane.
     Din ianuarie 1917, a fost rechiziționat de germani, devenind sediul Comandamentului militar și locuința mareșalului August von Mackensen. Termenii armistițiului și apoi preliminariile păcii cu Puterile Centrale s-au stabilit în saloanele palatului de la Buftea. Când a dat cu ochii de palat, C. Argetoianu, unul dintre membrii delegației române, avea să scrie că totul părea "o vastă șandrama, cârpită și succesiv mărită, prevăzută cu tot confortul, mobilată cu gustul reginei", iar "salonul cel mare, cu pretențiile, cu lustrurile și cu mătăsurile lui roșii, avea ifose aristocratice, ca și scara prea mare care tăia prin toate etajele până la acoperiș un hall prea înalt pentru suprafața lui".
     După război, viața și-a luat treptat cursul normal. Dar numai pentru un deceniu. Prințul Barbu Știrbey își consolidase poziția financiară și politică. Rolul său în viața politică se făcuse remarcat îndeosebi prin perfecta conlucrare cu omnipotentul său cumnat I.C. Brătianu. (NARCIS DORIN ION - "Magazin Istoric", nr. 6, iunie 2002)

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.