Actualitate

Invitaţia preşedintelui CNS, Csapo Jozsef, privind o vizită în Ţinutul Secuiesc, a fost tratată cu refuz de comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn

      Conducerea Consiliului Naţional Secuiesc a trimis mai multe scrisori comisarului european pentru Extindere, Olli Rehn, cerându-i ca, în cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană să fie luată în considerare şi solicitarea secuimii privind înfiinţarea Ţinutului Secuiesc.
      În ultima scrisoare, CNS chiar l-a invitat pe Olli Rehn să viziteze Ţinutul Secuiesc.
      Preşedintele CNS, Csapo Jozsef, susţine într-un comunicat de presă, că CNS i-a solicitat comisarului european Olli Rehn ca, în cadrul procesului de aderare a României la UE, să fie luată în considerare şi solicitarea secuimii privind înfiinţarea Ţinutului Secuiesc. "În documentaţia pe care am transmis-o domnului Olli Rehn am dovedit că solicitarea secuimii privind dreptul la autoguvernare şi pentru guvernare teritorială este îndreptăţită", susţine Csapo. Potrivit acestuia, CNS a cerut ca, în procesul de integrare a României, garantarea prin lege a autonomiei Ţinutului Secuiesc să fie o condiţie.
      Conform sursei citate, Olli Rehn ar fi răspuns conducerii CNS că programul nu-i permite vizitarea Ţinutului Secuiesc în viitorul apropiat. "Ne asigură, însă, că problema minorităţii maghiare din România se află pe un loc principal pe ordinea de zi a Comisiei Europene. De asemenea, ne-a confirmat că problema minorităţilor naţionale este unul dintre criteriile politice pentru aderare şi că va continua monitorizarea atentă a situaţiei din România şi din Ţinutul Secuiesc în acest sens", se arată în comunicatul CNS.

Înfiinţarea Ţinutului Secuiesc lezează Constituţia
      Conducerea Consiliului Naţional Secuiesc a primit răspuns din partea ministrului Justiţiei referitor la Ţinutul Secuiesc, în care acesta arată că înfiinţarea unei astfel de regiuni administrativ-teritoriale ar leza Constituţia.
      În 6 februarie, CNS a trimis ministrului Justiţiei un memoriu intitulat "Declaraţie - În România nu va fi egalitate până când în Ţinutul Secuiesc nu va fi autoguvernare". În urmă cu două zile, CNS a primit răspunsul Monicăi Macovei, în care aceasta arată că hotărârile consiliilor locale privind organizarea unor referendumuri locale prin care populaţia să-şi afirme voinţa pentru înfiinţarea prin lege a Ţinutului Secuiesc ca regiune autonom administrativă au primit deja decizii ale instanţelor şi "au făcut obiectul controlului judecătoresc, inclusiv sub forma căilor de atac".
      Potrivit vicepreşedintelui CNS, Ferencz Csaba, referitor la cererea Consiliului privind modificarea legislaţiei de organizare şi desfăşurare a referendumului, astfel încât să fie permisă pronunţarea asupra problemei Ţinutului Secuiesc, Monica Macovei a răspuns că, pentru o astfel de iniţiativă, trebuie, mai întâi, stabilit dacă înfiinţarea unei regiuni autonome pe crtiterii etnice poate fi apreciată ca fiind de interes local. În opinia ministrului Justiţiei, problema înfiinţării Ţinutului Secuiesc ca regiune autonomă reprezintă o problemă de interes naţional şi "este susceptibilă de a atinge un aspect de constituţionalitate sustras de legiuitorul constituant de la posibilitatea chiar a revizuirii Constituţiei: caracterul de stat naţional al statului român".
      "Delimitarea acestei regiuni exclusiv pe baza unor criterii etnice este contrară caracterului naţional al statului român, iar autonomia teritorială preconizată a se acorda acestei regiuni excede aspectul administrativ, acordându-se prerogative de putere publică desprinse din suveranitatea statului", se mai arată în răspunsul ministrului Justiţiei.

Ascultarea telefoanelor costă cât bugetul culturii

      Preşedintele Traian Băsescu a încercat, într-o recentă intervenţie publică, să liniştească naţiunea, în sensul că ascultarea telefoanelor este departe de procentul pe care îl bănuiesc unii. Şeful statului a anunţat că, în 2005, doar 6370 de posturi telefonice, folosite de 2373 de persoane, au fost ascultate. Cei mai mulţi dintre cetăţenii puşi sub urmărire sunt străini şi doar 475 sunt români. E puţin, spune preşedintele, pentru a fi un stat poliţienesc.
      Agenţia A.M. Press a solicitat opinia unor politicieni, dar şi a altor persoane publice în legătură cu acest subiect. Concret, au fost întrebaţi dacă ştiu sau bănuiesc că telefoanele le sunt ascultate.
      RADU CÂMPEANU, senator PNL: "Am sesizat chiar acum câteva săptămâni, în timp ce vorbeam la telefonul mobil, că mi-am auzit vocea şi, din câte am fost informat, acestea sunt unele semne care demonstrează că telefonul este ascultat. Sunt convins că aceste interceptări se fac printr-o comandă politică şi consider că toate acestea se încadrează într-o atmosferă generală de poliţie. Începem să avem un regim poliţienesc de control. Consider că toate acestea reprezintă o alunecare spre vulgarizare.
      Repet, atmosfera care se simte este din ce în ce mai dezagreabilă în toată viaţa publică, plină de ameninţări. Parlamentarii au început să fie consideraţi nişte posibili infractori şi astfel, în opinia mea, s-a coborât nivelul aproape de şcoala primară".
      OCTAVIAN PALER, scriitor şi ziarist: "Probabil este asculat şi telefonul meu. Dar, în plan personal, nu-mi pasă, aşa că să-l asculte cât or vrea!
      Ceea ce mă îngrijorează este fenomenul ca atare. După 16 ani, în care ne uitam uimiţi la intrumentele rudimentare cu care asculta securitatea, e uimitor cum, acum, Serviciul Român de Informaţii cheltuieşte pentru ascultarea cetăţenilor României la fel de mult, sau mai mult, cât pentru bugetul culturii.
      Traian Băsescu spunea, nu demult, că ne aflăm departe de un regim poliţienesc. În replică, îl întreb cât de departe? Impresia mea este că această distanţă, cu ajutorul clasei politice actuale şi cu cinismul domnului Traian Băsescu, o putem străbate foarte uşor. Teoriile care se fac în legătură cu siguranţa naţională de inspiraţie Bush-iană nu reprezintă decât un alibi, pentru că în numele siguranţei naţionale vom fi puşi toţi sub ascultare. În cele din urmă, pentru siguranţa naţională ni se va viola intimitatea, vor afla ce gânduri avem, ce relaţii avem. Intimitatea nu va mai exista în România. Aşa se va naşte statul poliţienesc".
      CRISTIAN TUDOR POPESCU, ziarist, preşedintele CRP: "Eu nu văd cum m-aş simţi asculat de serviciile secrete. Nu am informaţii în acest sens, dar consider că această manie a ascultării, care se moşteneşte din perioada securistă a României, este, în primul rând, consumatoare de bani publici. După părerea mea, această modalitate de ascultare trebuie să fie extrem de rară şi numai în cazuri foarte bine precizate. Cred că ea se practică pe scară mult mai largă şi că, dincolo de utilizarea unor informaţii de natură privată, confidenţială, mai există şi o plăcere vicioasă la care se ajunge în ultimă instanţă, pe care l-aş numi sindromul Elena Ceauşescu, de a asculta, pur şi simplu, ce discută două persoane în privat. Am văzut acest fenomen în care ofiţerii ascultători se distrază, pur şi simplu, ascultând convorbiri private.
      Nu ştiu dacă aceste ascultări se fac la un anumit ordin. Tot ce ştiu este că există un interes, în clipa de faţă, în structurile de putere din România, pentru diverse metode legate de serviciile secrete. Un interes, din păcate, mult prea mare în comparaţie cu interesul pentru nivelul de trai şi paramentrii economici ai ţării, în clipa de faţă".
      PUIU HAŞOTTI, senator PNL: "Nu. Telefonul meu nu este ascultat. De ce aş fi ascultat?! Eu am convingerea că ascultarea telefoanelor nu se face decât printr-o manieră legală".
      BOGDAN CIUCĂ, deputat PC: "În urma dezbaterii publice din ultima vreme şi în urma refuzului de a se desecretiza anumite documente privitoare la ordinele în baza cărora s-au ascultat telefoanele unor persoane publice, în mod firesc există un disconfort când mă gândesc că, fiind o persoană cu activitate politică, aş putea avea telefoanele ascultate. Nu există o teamă, ci un disconfort. Oricum, chiar dacă românii suferă de o bănuială cronică, la aparatura performantă a serviciilor secrete nu există simptome care să te ducă la concluzia că eşti ascultat".
      ECKSTEIN KOVACS, senator UDMR: "Nu am asemenea fobii. Cred că starea este de normalitate. Nu văd ce motive ar putea avea cineva să îmi asculte telefoanele".
      MIRCEA GEOANĂ, preşedintele PSD: "Am rămas cu toţii cu un început de paranoia din perioada comunistă, cu obsesia cooperativei ochiul şi timpanul.
      Preocuparea mea nu e atât de mult legată de serviciile de informaţii legale. Sunt convins că, înainte de a asculta un lider, iau în calcul consecinţele acestui act".
      VICTOR PONTA, deputat PSD: "Nu ştiu dacă îmi sunt asculate telefoane. Însă, dacă ar fi aşa, ar fi vorba despre o infracţiune, pentru că eu n-am fost niciodată cercetat în vreun dosar penal.
      Sigur, după cât m-am certat cu ministrul justiţiei, Monica Macovei, n-ar fi exclus. Dar ceea ce vorbeam eu despre Monica Macovei la telefon spuneam şi public, aşa că nu aş vedea rostul ascultării telefoanelor".
      TITUS CORLĂŢEAN, deputat PSD: "Da, am simţit acest lucru. Am avut această senzaţie, căci, în anumite momente, am auzit tot felul de zgomote ciudate care, în mod normal, nu aveau cum să se producă. Nu ştiu cine a avut interesul să-mi asculte telefoanele şi nici nu vreau să speculez. Totuşi, dacă telefoanele mele au fost monitorizate - şi am auzit mulţi politicieni care s-au plâns de acest lucru - nu este în regulă pentru sistemul democratic, pentru că riscăm să ne îndreptăm spre un stat care n-are nici o treabă cu democraţia".
      LUCIAN AUGUSTIN BOLCAŞ, deputat PRM: "Nu mi-am pus niciodată problema aceasta. Nu mă interesează această chestiune".
      GHEORGHE FUNAR, senator PRM: "Toate telefoanele mele, de la primărie, de acasă şi cel de senator, mi-au fost şi îmi sunt ascultate. Este un abuz grosolan. În loc să asculte telefoanele lui Frunda, le ascultă pe ale lui Funar. Binenţeles că ele sunt ascultate la comandă politică. Oricum, datele aruncate pe piaţă nu sunt credibile, fiindcă ele nu au fost confirmate nici de ministrul justiţiei, nici de altcineva.
      Eu voi face o solicitare ca aceste liste să fie făcute publice, conform legii, fiindcă sunt informaţii de mare interes public".
      CORNELIU CIONTU, preşedintele Partidului Popular: "Nu am avut senzaţia că am telefoanele ascultate. Oricum, eu nu am această teamă pentru că ceea ce vorbesc la telefon spun şi în public. După câte s-au vehiculat, sunt unii care şi-au făcut propriile servicii secrete, ceea ce nu este în regulă, pentru că nu se mai respectă intimitatea individului".
      COZMIN GUŞĂ, preşedintele PIN: "Sunt sigur că telefoanele mele sunt asculate de mult timp şi ilegal. Însă nu am informaţii în sensul acesta.
      În ceea ce priveşte o anumită comandă politică. cred că uneori este, uneori nu. Aceasta este preocuparea lor faţă de un om incomod, care nu vrea să se alinieze structurilor de putere actuale. Prin interceptarea telefoanelor mai află şi ei care sunt strategiile mele, mai află informaţii despre ceea ce vorbesc eu cu alţii. Cred că ar trebui să mi se facă un contract de colaborator pentru informaţiile pe care le au de la mine".

Frunda nu poate fi clintit

      Comisiile juridice din Senat şi Camera Deputaţilor au recunoscut, cu majoritate de voturi, că nu este de competenţa lor să-l tragă la răspundere pe senatorul Gyorgy Frunda pentru declaraţiile făcute la APCE, pasând răspunderea la conducerea Parlamentului.
      Scandalul iscat între preşedintele PD, Emil Boc şi senatorul UDMR, Gyorgy Frunda, s-a propagat până la comisiile juridice ale Parlamentului. Boc l-a acuzat pe Frunda că, în calitatea de preşedinte al delegaţiei României la APCE, ar fi declarat că "nu reprezintă interesele României", drept pentru care a solicitat retragerea senatorului UDMR din această funcţie. La rândul lor, parlamentarii PSD şi PRM au acuzat acelaşi lucru, iar luarea unei decizii a fost plasată în ograda comisiilor juridice, de disciplină şi imunităţi din cele două Camere, care l-au audiat pe Gyorgy Frunda. Fără nici un folos însă pentru că acesta nu a avut nici o abatere care să fie de competenţa comisiilor în cauză.
      După mai multe ore de dezbateri, comisiile au ajuns la concluzia că nu este de domeniul lor sancţionarea senatorului. Şi asta pentru că numirea în funcţia de şef al delegaţiei române la APCE a fost o decizie politică, stabilită algoritmic, în urma unor negocieri între partidele aflate la putere. Demn de remarcat este însă faptul că cei care ţineau cu tot dinadinsul ca Frunda să fie judecat de comisiile juridice au fost trei parlamentari democraţi, iar alţi trei liberali s-au abţinut. Ceilalţi 16 reprezentanţi ai restului partidelor parlamentare susţineau că nu este de competenţa comisiilor juridice să ia o decizie în privinţa lui Frunda.
      Singurul care poate decide o eventuală retragere a lui Frunda din funcţia de şef al delegaţiei române la APCE este tot plenul reunit. Însă, cum plenul nu poate stabili includerea unui asemenea punct pe ordinea de zi, acest lucru este pasat la cele două Birouri Permanente sau, după alte opinii, la conducerea Senatului. Numai că schimbarea lui Frunda ar fi normal să se producă la propunerea grupului din care face parte sau poate în urma unei runde de negocieri în cadrul coaliţiei. În concluzie, cu toate declaraţiile demagogice exprimate de Emil Boc, care cerea nici mai mult, nici mai puţin decât ca UDMR să iasă de la guvernare sau să fie loial, Frunda rămâne de neclintit, iar UDMR continuă să fie partener de nădejde al guvernării PD-PNL. (Cornelia Drăghici)

MIE a greşit, MIE să plătească!

Consiliul Judeţean Vrancea va da în judecată Ministerul Integrării Europene (MIE) pentru a recupera banii cheltuiţi pentru realizarea studiului de fezabilitate la proiectul "Dezvoltarea infrastructurii pentru turism în zona Tulnici-Lepşa-Greşu-Soveja". Proiectul, cu o valoare de aproximativ 14 milioane de euro, a pierdut finanţarea nerambursabilă deoarece Ministerul Integrării Europene nu a respectat termenele privind elaborarea documentaţiei de licitaţie internaţională stabilite de finanţator, respectiv Uniunea Europeană, prin Programul Phare 2003. Finanţarea nerambursabilă pentru acest proiect avea valoarea de 7,2 milioane de euro - din care cinci milioane erau grant Phare şi 2,2 de la Fondul Român de Dezvoltare, restul sumei, până la 14 milioane de euro, trebuind să fie suportată de către partea română. Suma cheltuită de Consiliul Judeţean pe studiul de fezabilitate este de 1,2 miliarde lei vechi. În luna decembrie 2005, MIE a remis presei un comunicat în care arată că finanţarea Proiectului "Dezvoltarea infrastructurii pentru turism în zona Tulnici-Lepşa-Greşu-Soveja", care a făcut parte din portofoliul de proiecte care urmau să fie finanţate din bugetul Phare-Coeziune Economică şi Socială 2003, a fost pierdută deoarece societatea care a asigurat consultanţa pentru derularea proiectelor, Planet S.A şi care a fost aleasă de MIE nu a realizat în timp util documentaţia pentru organizarea licitaţiei internaţionale.

Să renunţe şi Băsescu la privilegii!

Deputatul independent Anghel Stanciu i-a cerut preşedintelui Traian Băsescu să renunţe la privilegiile pe care le va avea după încheierea mandatului. "Voi face o propunere legislativă pentru ca Traian Băsescu să renunţe la pensia de 75 la sută din salariul de preşedinte, să renunţe la asigurările sociale şi la pază, după ce nu va mai fi preşedinte. De asemenea, îi cer lui Traian Băsescu să doneze Parlamentului casa din Mihăileanu", a spus, de la tribuna Parlamentului, Anghel Stanciu. Deputatul a făcut această declaraţie în cadrul dezbaterilor la Legea privind statutul parlamentarilor. (A.M. Press)

Scrisoare pentru PIN de la Borell

Preşedintele Parlamentului European a transmis Partidului Iniţiativa Naţională un răspuns la demersul iniţiat de Cozmin Guşă, în luna decembrie a anului trecut, prin care s-a prezentat un punct de vedere juridic cu privire la neconstituţionalitatea unor prevederi din proiectul de lege privind statutul minorităţilor naţionale. În scrisoare, Josep Borell a răspuns că o asemenea lege ar putea să fie adoptată într-un stat care vrea să devină membru al Uniunii Europene, cu condiţia ca aceasta să fie în concordanţă cu Constituţia statului respectiv şi normele europene în materie. Preşedintele Parlamentului European l-a asigurat pe liderul PIN că Parlamentul European acordă o importanţă deosebită respectului drepturilor minorităţilor, adoptarea unei asemenea legi fiind la latitudinea instanţelor parlamentare şi guvernamentale naţionale. (Prompt Media)

Primarul Iaşilor nu renunţă la PSD

Primarul Iaşilor, Gheorghe Nichita, a declarat că nu va părăsi PSD, chiar dacă, în ultimul timp, a primit "mai multe oferte" din partea altor partide, inclusiv din cadrul coaliţiei de guvernare. "Iaşii au nevoie, la această oră, de un primar social democrat, de un primar care să ştie să atragă fonduri şi care să ştie să dirijeze banii de la buget către oamenii aflaţi în nevoi", a afirmat Nichita. "Realitatea este că, la Iaşi, avem un şomaj foarte ridicat, avem foarte mulţi oameni în vârstă şi un număr deosebit de mare de persoane defavorizate. În acest caz, consider că toţi aceşti oameni au nevoie, în acest moment, cel puţin, de un primar social-democrat, de un primar care să ştie să atragă fonduri către oraş şi care să ştie să repartizeze aceste fonduri în mod echitabil celor aflaţi în nevoi", a precizat Gheorghe Nichita. (A.M. Press)

PNL lucrează la modificarea Constituţiei

      Instituirea unei republici parlamentare şi preluarea de către Senat a funcţiilor actualei Curţi Constituţionale sunt câteva dintre propunerile liberalilor de revizuire a Constituţiei.
      "Printre propunerile pe care le-am prezentat conducerii partidului, propuneri care merg pe ideea unei reforme constituţionale, care să transforme România într-o republică parlamentară, una din propuneri este aceea de restructurare, redimensionare a Senatului, care, printre altele, ar urma să preia şi funcţiile actualei Curţi Constituţionale", a declarat vicepreşedintele PNL Teodor Meleşcanu. El a precizat că este vorba de un Senat cu un număr restrâns de membri - 83 -, aleşi prin vot uninominal, care să reprezinte interesele judeţelor din care sunt aleşi şi care nu va avea funcţii legislative.
      "Senatul va avea funcţii de control, de ponderare şi, până la urmă, şi funcţiile Curţii Constituţionale", a afirmat senatorul liberal, menţionând că a făcut o propunere în acest sens.
      Meleşcanu a arătat totodată că numai Camera va avea funcţia de a legifera.
      De asemenea, liberalii propun ca şeful statului să nu mai fie ales direct, ci de către Parlament, de fapt, de o comisie, un colegiu elector, format în majoritate din senatori şi deputaţi, preşedintele urmând să aibă rol de mediator la nivelul societăţii.
      Meleşcanu face parte din comisia internă a PNL care va lucra la propunerile de revizuire a Constituţiei.
      La Delegaţia Permanentă a PNL care a avut loc, la sfârşitul lunii ianuarie, la Iaşi, a fost prezentat proiectul partidului referitor la viziunea constituţională asupra României europene şi reforma clasei politice, care urma să intre în dezbaterea internă a PNL.