Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Viața de lângă noi
Externe
Comentariul zilei
Sport
Lovitura de colț
Demnitarul de serviciu
Jurnal - Carol al II-lea
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Eveniment
Social
O zi în jurul lumii

Utile

Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

PD cere UDMR loialitate față de România


Emil Boc consideră inacceptabilă afirmația președintelui delegației române la APCE, Gyorgy Frunda, conform căreia el nu reprezintă România în Adunarea parlamentarilor europeni

     Partidul Democrat solicită UDMR să demonstreze loialitate față de România, o primă măsură fiind retragerea lui Gyorgy Frunda din delegația română la APCE, sau să se retragă din coaliția aflată la guvernare, a declarat liderul PD, Emil Boc, la finalul ședinței de ieri a BPN al partidului.
     Boc susține că "este inacceptabil ca un parlamentar al statului român, președinte al delegației române la APCE, să menționeze textual că acolo el nu reprezintă România", declarație susținută tacit și de președintele UDMR, Marko Bela, care spunea că domnul senator susține interesele maghiarilor în interesul României - o formulă ambiguă, care lasă loc de interpretări".
     Partidul Democrat nu are nimic cu comunitatea maghiară din România, ci doar cu "anumite gesturi, cu anumite declarații, acte care depășesc cadrul legal, formulate de anumiți reprezentanți ai UDMR". Emil Boc a apreciat "inacceptabil" ca o formațiune care este reprezentată în toate structurile de conducere ale României să lezeze interesele României și să pună în discuție Constituția prin demersurile pe care le face.
     Boc a precizat că PD nu dorește să fie "complice" la asemenea demersuri iar declarația lui Gyorgy Frunda a fost "picătura care a umplut paharul". "Este vorba de un comportament care se generalizează", a apreciat liderul PD, care a precizat că nu a discutat cu reprezentanții UDMR pe această temă, dar că va avea loc o discuție în cadrul coaliției.
     Liderul PD a mai declarat că România este un model pentru Europa în privința respectării drepturilor minorităților și că va discuta despre preluarea unor modele din Ungaria numai după ce Constituția acestei țări va cuprinde prevederi de discriminare pozitivă, similare celor din România.
     "Când, în legislația maghiară, va exista o prevedere de genul celei conținute în Constituția României - potrivit căreia minoritățile naționale care nu obțin de drept un mandat de parlamentar primesc un loc de deputat, dacă obțin 5% sau 10% din numărul mediu de voturi pe țară exprimate pentru alegerea unui deputat - mai discutăm", a declarat Boc, răspunzând unei întrebări referitoare la propunerea liderului UDMR, Marko Bela, ca România să adopte legea minorităților din Ungaria.

Recomandarea lui Frunda, adoptată cu amendamente
     Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat, la sfârșitul săptămânii trecute, la propunerea senatorului UDMR Gyorgy Frunda, Recomandarea 1735, prin care se recomandă statelor membre ale CoE să se alinieze din punct de vedere legislativ, inclusiv constituțional, la standardele europene privind minoritățile.
     APCE recomandă Consiliului de Miniștri să invite toate statele membre să promoveze recunoașterea drepturilor culturale ale minorităților în legislațiile naționale.
     În articolul 16.4 din recomandare se arată că, pentru a respecta aceste standarde, statele trebuie să integreze toți cetățenii, indiferent de apartenența etno-culturală, într-o entitate civică și multiculturală. Tot astfel, se recomandă statelor respective să nu se mai definească exclusiv etnic sau exclusiv cultural.
     Recomandarea a fost inițiată de Gyorgy Frunda, șef al delegației parlamentarilor români la APCE, care a depus, în decembrie 2005, un raport în Comisia pentru Afaceri Legislative și Drepturile Omului. Propunerea a fost votată în 26 ianuarie, în plenul APCE, devenind Recomandare.
     Frunda a declarat, vineri, că recomandarea adoptată de APCE nu are efecte concrete asupra României, se adresează tuturor statelor CoE și are efect asupra ratificării convențiilor europene. "Recomandarea nu are efecte concrete asupra României. Este o recomandare făcută către toate țările membre ale Consiliului Europei. Nu este destinată României. Are efecte doar în domeniul legislativ, al procesului de ratificare a convențiilor europene. Nu am făcut-o cu dedicație pentru România", a spus Frunda.El a declarat că UDMR a susținut întotdeauna că noțiunea de stat național este o noțiune desuetă și nu corespunde realității. "În România, există multe etnii. Articolul 1 din Constituție contrazice multe alte articole, care recunosc drepturile minorităților naționale, de exemplu de reprezentare parlamentară, de afirmare a identității naționale", a spus senatorul. El a precizat că principiul care se aplică în UE este cel al partajării suveranității, care contrazice conceptul de stat național. "Nici un stat din cel 25 de membre ale UE nu se autodefinește ca stat național. În UE, principiul fundamental este cel al partajării suveranității, care contrazice ideea statului național", a declarat Frunda.

PSD și PRM cer demiterea lui Frunda
din fruntea delegației române la APCE

     Președintele PSD, Mircea Geoană, a solicitat, ieri, demiterea de urgență a senatorului UDMR Gyorgy Frunda din calitatea de șef al delegației parlamentare române la APCE. Geoană a explicat că Frunda a avut o poziție contrară prevederilor Constituției României atunci când, în redactarea Recomandării 1735 a APCE, a încercat să insereze o versiune privind conceptul de națiune bazată pe etnicitate și autonomie teritorială. "Din fericire, APCE a aprobat Recomandarea neconținând 99% din ceea ce propunea Frunda. Spun fără patimă că a fost o greșeală, de la bun început, desemnarea lui Gyorgy Frunda în fruntea delegației României la APCE, întrucât domnia sa are o agendă diferită față de prevederile constituționale", a subliniat liderul PSD. La propunerea lui Geoană, s-a raliat și PRM, care a atenționat că este incalificabilă numirea unui UDMR-ist în această funcție, întrucât formațiunea lui Marko Bela are în programul politic obiectivul autonomiei teritoriale pe criterii etnice.
     Președintele UDMR, Marko Bela, i-a luat apărarea colegului său, spunând Frunda că este "unul dintre cei mai concilianți și profesioniști politicieni". (A. Costa)

României nu i se pot da lecții în materie de minorități

     Președintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, ieri, că, în opinia sa, România nu poate fi considerată o țară căreia să i se poată da lecții în materie de drepturi ale minorităților.
     "Eu consider că România, în acest moment, în privința drepturilor, a statutului minorităților, nu poate fi considerată nicidecum o țară căreia să i se poată da lecții", a declarat liderul liberal, răspunzând unei întrebări legate de recentele declarații ale senatorului UDMR Gyorgy Frunda. El a adăugat că n-ar vrea să spună că România poate da lecții altora, dar consideră că, în privința protecției drepturilor minorităților și a drepturilor acordate, este o țară care "devine aproape un standard în Europa" și că există țări europene, chiar de tradiție, care acordă mult mai puține drepturi minorităților decât România.
     "Dacă intervențiile domnului Frunda s-au făcut referindu-se cu precădere la alte state decât România, atunci, sigur, poate că ceea ce a spus nu este exagerat. Dar, dacă dl Frunda face referire inclusiv la România în declarațiile sale și înțelege că și România este una din țările vizate, cărora să li se aplice aceste recomandări din rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, atunci lucrurile se schimbă și sigur că va trebui să avem o discuție foarte clară, ca să ne explicăm", a conchis el.

Frunda încalcă jurământul de parlamentar român

     Președintele PIN, Cozmin Gușă, a declarat la Târgu-Mureș, că senatorul UDMR Frunda Gyorgy și-a încălcat jurământul depus la Parlament, drept pentru care va cere o discuție juridică privind mandatul acestuia de parlamentar.
     Gușă a arătat că Frunda a susținut public, la o televiziune, unde a avut o intervenție, că nu reprezintă interesele României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, ceea ce, potrivit lui Gușă, îl așează "pe o poziție total anticonstituțională".
     Gușă a precizat că, pentru deschiderea acțiunii juridice împotriva lui Frunda, se va consulta cu specialiștii în Drept constituțional, dat fiind că acesta este primul caz de încălcare a jurământului de către un parlamentar din istoria postdecembristă a României.
     "Nu știu încă procedura juridică pe care o vom folosi", a declarat Gușă, precizând că îl consideră pe Frunda vinovat de întreprinderea unui demers șovin, de natură să destabilizeze echilibrul interetnic. "Cerem analizarea cazului senatorului Frunda, șeful Delegației parlamentare la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, prin prisma inițierii, redactării și susținerii unui raport de pe poziții neconstituționale", a mai spus Gușă.

Tăriceanu lasă filialele să hotărască fuziunea cu PD

     Președintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a susținut, ieri, că, la reuniunea Comitetului Executiv (CEX) al partidului, nu s-a discutat despre fuziunea cu PD. Membrii acestui for doresc ca dezbaterile din filiale pe acest subiect să nu fie influențate de poziții exprimate de la centru.
     Potrivit liderului liberal, procedura de consultare a filialelor, care a început în PNL, se află într-un stadiu avansat, un număr important de organizații pronunțându-se deja și a amintit că o discuție pe tema fuziunii urmează să aibă loc la ședința Delegației Permanente din 24 februarie.
     "Membrii Comitetului Executiv au considerat că nu este nevoie să se pronunțe astăzi, nicidecum în public, în privința fuziunii, pentru că vrem ca aceste dezbateri din filiale să nu fie influențate de anumite poziții exprimate de la centru", a precizat el. Tăriceanu a subliniat că subiectul este de o asemenea importanță încât nu poate fi exclusiv apanajul deciziei de la centru.
     Tăriceanu a amintit că, potrivit unei situații prezentate anterior, din 16 filiale care se pronunțaseră, 15 erau pentru fuziune și una împotrivă. "Trebuie subliniat că cele care s-au pronunțat în favoarea fuziunii au cerut menținerea identității liberale a viitorului partid rezultat din fuziune", a adăugat el.

Demnitarii să-și facă publice discuțiile
cu reprezentanții procuraturii

     Comitetul Executiv al PNL cere liberalilor din Guvern și din Parlament să promoveze o serie de reglementări care să facă transparentă relația dintre puterile executivă și judecătorească. Una dintre acestea se referă la obligația demnitarilor de a-și face publice discuțiile cu reprezentanții Parchetelor. Totodată, se va institui obligația demnitarilor de a anunța public că fac obiectul unei urmăriri penale. Toate acestea sunt cuprinse într-o rezoluție a Comitetului Executiv al PNL, prezentată presei de președintele liberal Călin Popescu Tăriceanu, după reuniunea de ieri a acestui for. Tăriceanu a menționat că acestea constituie teme pe care PNL le-a lansat și în privința cărora liberalii doresc să se facă o dezbatere publică, împreună cu experți și reprezentanți ai societății civile. (A.M. Press)

Orientarea nu s-a discutat

     Liderul democrat, Emil Boc, a declarat ieri că Biroul Permanent Național al Partidului Democrat nu a discutat orientarea doctrinară a formațiunii care va rezulta din fuziunea cu PNL. "Nu s-a discutat, până acum, nici o ipoteză, în afară de calendarul propus de PNL. Așteptăm poziția oficială a colegilor liberali la propunerea noastră", a menționat Boc, referindu-se la speculațiile conform cărora PD ar calcula varianta unui nou partid cu doctrină liberală, dar afiliat la Partidul Popular European. "Dacă n-aș fi fost un om pro-fuziune n-aș fi promovat un asemenea demers. Dar eu cred în el, am fost alături de colegii mei și îl susțin cu toată convingerea", a mai spus Boc. (A.M. Press)

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.