|
2005 a fost cel mai bun an
din istoria Rompetrol |

Rompetrol are în plan investiții de 100 de milioane de dolari pentru repornirea
platformei petrochimice de la Petromidia, a anunțat președintele Dinu Patriciu
|
Grupul Rompetrol a înregistrat, în 2005, o cifră de
afaceri de 2,34 miliarde USD, în creștere cu 45% față de anul precedent, când aceasta
era de 1,6 miliarde, iar profitul operațional a atins 164 milioane USD, în creștere cu
62% față de 2004, când se situa la nivelul a 101 milioane USD.
În urma preluării companiei Dyneff - cel mai mare distribuitor
independent de produse petroliere din Franța - cifra de afaceri a Grupului Rompetrol
(TRG) se va dubla, vânzările consolidate la 2005 fiind de 4,85 miliarde USD. De
asemenea, profitul operațional consolidat atinge astfel 185 milioane dolari.
În 2005, totalul taxelor plătite la Bugetul de Stat de Grupul
Rompetrol s-a ridicat la peste 730 milioane de dolari, ceea ce reprezintă peste 6% din
veniturile Bugetului de Stat. În 2004, Rompetrol contribuise la Bugetul de Stat cu taxe
în valoare de 635 milioane USD.
Evoluția pozitivă a indicatorilor financiari a avut loc pe
fondul unor fluctuații majore ale pieței produselor petroliere. 2005 a fost un an
atipic, evenimentele politico-economice și catastrofele naturale neprevăzute
determinând chiar o creștere cu peste 40% a prețului la țiței și produsele
petroliere, ceea ce a devansat creșterea structurală pe care specialiștii o anunță de
mai mulți ani.
"Cererea de produse petroliere va fi din ce în ce mai mare,
implicit investițiile pe care Grupul Rompetrol le va face în 2006 vor fi semnificative,
pentru a consolida și diversifica oferta noastră.
Ca urmare a intrării pe piețe cu risc financiar scăzut, cum
este cazul Franței și Spaniei, Rompetrol, care este o companie integrată și
rentabilă, va căuta cele mai ieftine resurse pe care să le vândă, în continuare, pe
piețele cele mai stabile. Toate acestea vor duce, și pe viitor, la rezultate financiare
extrem de bune", declară președintele Rompetrol, Dinu Patriciu.
Rompetrol Rafinare (RRC) - subsidiară a Grupului Rompetrol - a
înregistat, anul trecut, un profit operațional consolidat (EBITDA) de 162 milioane USD
și o cifră de afaceri de 2,15 miliarde USD. Creșterea profitului operațional a fost cu
74% față de 2004 (când era de 93 milioane USD), iar a cifrei de afaceri, cu 40% față
de același an, când înregistra 1,5 miliarde USD. Profitul net realizat de RRC în 2005
a fost de 80 milioane USD, de 13 ori mai mare față de 2004 (6 milioane USD).
Rompetrol a anunțat, deja, derularea unui plan de investiții de
260 de milioane de dolari pentru modernizarea rafinăriei Petromidia, până în 2007,
urmând ca, în acest interval, capacitatea de procesare să se majoreze de la 3,8 la 5
milioane de tone pe an.
Majorarea producției vizează, în principal, creșterea
exporturilor regionale către piețele unde Grupul este și va fi prezent. De asemenea,
Grupul Rompetrol are în plan investiții de 100 de milioane de dolari pentru repornirea
platformei petrochimice de la Petromidia, capacitate neutilizată în ultimii 10 ani.
Grupul Rompetrol N.V. este cel mai mare grup industrial românesc
privat care desfășoară operațiuni în 12 țări. Principalele activități ale
Grupului sunt în rafinare și marketing/vânzare de produse petroliere, cu interese
adiacente în explorare, producție și alte servicii pentru industria petrolieră, cum ar
fi foraj, construcții, transporturi etc.
Grupul are peste 8000 de angajați și a realizat o cifră de
afaceri de 2,34 miliarde USD în 2005, urmărind să devină una dintre cele mai mari
companii petroliere integrate din regiune și să obțină o poziție puternică în
bazinul Mării Negre. |
|
AVAS nu scapă de
"Electroputere" Craiova |
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a prelungit pentru a patra
oară în ultimele luni, până azi, termenul de depunere a ofertelor pentru privatizarea
societății Electroputere Craiova.
"În vederea asigurării celor mai bune condiții pentru
trecerea societății în proprietate privată, este necesară o informare corectă, cât
mai actuală, asupra situației economico-financiare la sfârșitul anului 2005, a tuturor
celor cinci investitori care au cumpărat dosarele de prezentare și care sunt interesați
să achiziționeze pachetul de acțiuni deținut de stat la Electroputere", se arată
într-un comunicat al AVAS.
La solicitarea potențialilor investitori, AVAS a prelungit deja,
de trei ori, termenul de depunere a ofertelor, ultima oară pentru data de 3 februarie.
În luna mai 2005, AVAS a primit cinci scrisori de intenție
pentru Electroputere și a anunțat că așteaptă în continuare oferte din partea
potențialilor investitori. Scrisorile au fost depuse de companiile Siemens România,
Horvath Holding Investment Co. Inc. Ungaria și consorțiile DAB - Electromec (Grecia),
respectiv Serviciile Comerciale Române - Telemania Israel - Konkar Electroindustr
(Croația).
De asemenea, Asociația Salariaților Electroputere ELPAS și-a
arătat interesul pentru preluarea firmei, în parteneriat cu unul sau mai mulți
potențiali investitori. |
| De la Crișan la Popeci |
S-a vândut UREX Rovinari |
Uzina Mecanică Rovinari (UMR), înființată la jumătatea anului trecut de foștii
directori ai întreprinderii UREX Rovinari, a câștigat licitația pentru vânzarea
pachetului majoritar al UREX, pentru 12,5 milioane lei (circa 3,5 milioane euro).
Reprezentantul administratorului judiciar al Urex, Mariana
Somnea, a declarat că UMR a licitat de la valoarea de pornire de 7,5 milioane de lei,
până la 12,585 milioane de lei. La licitație au participat cinci firme.
UMR, la care este asociat și omul de afaceri Constantin Popeci,
din Craiova, va trebui să plătească suma licitată în termen de 30 de zile.
Potrivit lui Somnea, încheierea procedurii de faliment la UREX
va continua câțiva ani, întrucât administratorul judiciar trebuie să depună în
instanță toate demersurile necesare pentru a recupera datoriile uzinei, în special de
la firmele fostului patron, Alexandru Crișan, aflate în faliment.
UREX are ca obiect de activitate construcțiile metalice,
montajele miniere în subteran și la suprafața minelor. Societatea a fost înființată
în 1997, prin desprinderea din fosta Regie a Lignitului și a fost preluată, în 1999,
de Alexandru Crișan, patronul grupului Alexander. Compania a intrat ulterior în
dificultăți financiare semnificative și a trecut în administrare judiciară. |
| Coșul zilnic, de dr. Teodor
Brateș |
Timbrul pe pâine |
Cine a trăit perioada de la cumpăna anilor '30-'40 își amintește că pe multe produse
alimentare, inclusiv pe așa-zisa pâine (cu o compoziție nedefinită, mai ales din
pricina dificultăților din timpul războiului și din perioada imediat postbelică),
erau lipite timbre pe o porțiune care devenea necomestibilă. Timbrele reprezentau o
suprataxă, de regulă, pentru participarea solidară a consumatorilor la
"înzestrarea armatei" (obiectiv național, dar care a generat și celebre acte
de corupție). În orice caz, eliminarea respectivelor timbre a fost asociată în
mentalul colectiv cu finalul unor privațiuni în masă.
Iată că, acum, se revine la ideea timbrului pe pâine. Motivul
principal îl constituie - în "viziunea" inițiatorilor - adoptarea unei
soluții pentru combaterea evaziunii fiscale. Ni se dau două tipuri de asigurări: pe de
o parte, că nu vom plăti mai mult de 200 de lei vechi în plus pe o pâine, iar pe de
altă parte, că timbrul cu pricina va fi comestibil (se va confecționa din hârtie de
orez, cernelurile și adezivii vor fi comestibili, în conformitate cu regulile de
sănătate publică).
Cum era de așteptat, măsura a provocat controverse. Două
organizații patronale se situează pe poziții nete, pro și contra. Aparent, fiecare
"tabără" aduce argumente inatacabile. Întrucât intervin multe elemente de
strictă specialitate, de la tehnologii până la raporturile contractuale dintre
fabricanți și comercianți, nu este cazul să ne pronunțăm, în momentul de față,
asupra acestor aspecte. Este extrem de important ca populația să fie corect și
profesionist informată în legătură cu tot ce implică o astfel de decizie, în special
considerentele de sănătate urmând a fi precis expuse.
Totuși, din perspectiva economică a temei pot fi emise, fără
teama de a comite erori, cel puțin două categorii de aprecieri. Prima vizează plusul
cheltuielii. Chiar dacă admitem că ar fi vorba doar de 200 de lei vechi pe o pâine
(ceea ce e greu de presupus), tot se impune a observa că pentru populația cea mai
săracă fiecare cheltuială suplimentară contează și că în condițiile
neîndeplinirii țintei de inflație și, mai ales, ale creșterii considerabile a
prețurilor din sfera utilităților, vom avea de-a face cu încă un "atentat"
la coșul zilnic. Apoi, crede, oare, cineva în mod serios că prin timbrul pe pâine se
va combate eficient evaziunea fiscală din domeniu? Să ne gândim la efectele modeste, de
multe ori nule, ale altor măsuri de aceeași natură pentru a evalua corect consecințele
timbrului pe pâine. Evaziunea fiscală are cauze de adâncime, iar combarea ei reală nu
se poate rezuma la tratamentul destinat exclusiv simptomelor. Nu este cazul să negăm
rolul important al măsurilor coercitive, dar ele singure nu au efecte notabile. De
regulă, se găsesc tot felul de modalități (inclusiv falsificarea timbrelor, a
etichetelor, a altor însemne) pentru a eluda astfel de măsuri. Și, multora dintre noi,
aflând despre timbrul pe pâine, nu ne dă pace o întrebare: oare cine va câștiga
licitația (dacă se va organiza) pentru producerea și comercializarea acestuia? Măcar
la o asemenea întrebare s-ar cuveni să primim un răspuns cinstit. |
|