Discuţiile cu FMI pe marginea acordului stand-by preventiv ar putea fi reluate în luna martie, însă deficitul bugetar de 0,5% din PIB stabilit pentru acest an nu va face obiectul negocierilor, a declarat agenţiei Mediafax secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Claudiu Doltu.
     Necesitatea de creştere a cheltuielilor cu investiţiile nu poate fi acomodată dacă deficitul bugetar este mai redus de 0,5%.
     Experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) se află la Bucureşti începând cu 25 ianuarie, pentru consultările macroeconomice anuale, în baza articolului IV din statutul Fondului. Discuţiile nu au în vedere şi acordul stand-by, pentru care negocierile au eşuat în toamna anului trecut. Misiunea FMI îşi încheie, azi, vizita la Bucureşti.
     Potrivit lui Doltu, în acest caz, o misiune a FMI va veni în România, probabil în luna martie. Condiţiile iniţiale stabilite la încheierea acordului, în iulie 2004, vor fi rediscutate, iar evaluarea finală va avea loc în luna octombrie.
     Ministerul Finanţelor a anunţat pentru acest an o majorare a cheltuielilor de capital la 3% din PIB faţă de 2,4% în 2005, majorarea fiind explicată de investiţiile sporite în infrastructură prevăzute pentru acest an.
     "În cadrul restricţiei privind deficitul bugetar are sens să rediscutăm acordul. (....) România este o ţară care trebuie să se dezvolte, cu păstrarea stabilităţii macroeconomice", a spus Doltu.
     Reprezentantul Finanţelor a arătat că, dacă negocierile asupra acordului vor fi reluate, nu este nevoie de un document care să ateste că acesta se prelungeşte. "Dacă negocierile se reiau, sunt rediscutate condiţiile iniţiale din acord şi se propun ţintele care trebuie să fie atinse. Nu mai pornim de la un deficit de 1,1% din PIB, ci de la 0,8%, cât a fost anul trecut. Distribuţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare este, de asemenea, diferită. Important este să convenim asupra căilor prin care să atingem obiectivele propuse, a măsurilor pe care trebuie să le implementăm", a explicat reprezentantul MFP.
     Doltu a menţionat că raportul FMI cu privire la România va fi prezentat board-ului instituţiei financiare internaţionale în luna aprilie.
     "Toate ţările membre ale Fondului intră în discuţia board-ului, fie în baza acordului încheiat cu FMI, fie potrivit articolului IV. Pentru orice ţară membră este prezentat un raport", a spus Doltu.
     El a adăugat însă că, în cazul în care cele două părţi nu pot ajunge la un consens, negocierile pe tema acordului stand-by nu vor fi reluate. "Dacă obiectivele sunt acceptate atât de FMI, cât şi România, rămâne de văzut cum se poate ajunge acolo. Dacă există divergenţe cu privire la anumite ţinte, Guvernul ştie ce are de făcut. Parlamentul a votat bugetul, inclusiv deficitul, a stabilit limitele. Guvernul nu poate să aibă cu FMI alt dialog decât cel pe care îl are cu Parlamentul", a conchis Doltu.
     La sfârşitul lunii octombrie a anului trecut, negocierile pentru continuarea acordului cu FMI au eşuat, după ce autorităţile de la Bucureşti au respins solicitările instituţiei financiare, care consideră aranjamentul "deraiat".
     Principalele aspecte subliniate de FMI ca fiind problematice au fost elaborarea nerealistă a proiectului de buget pentru 2006 şi a ţintei de deficit bugetar, dezechilibrele macroeconomice (inflaţie, deficit de cont curent), precum şi derapajele în politica salarială şi lipsa unor reforme structurale.
     Dintre acordurile pe care România le-a avut cu FMI, de la începutul anilor '90 până în prezent, unul singur a fost finalizat.

     Săptămâna trecută, preţul platinei a atins, pe piaţa londoneză, un nou maxim istoric, în urma unor achiziţii speculative, în timp ce cotaţia aurului a fost aproape de cel mai înalt nivel din ultimii 25 de ani; preţul argintului s-a plasat aproape de recordul din ultimii 19 ani, stabilit săptămâna trecută.
     Platina a fost tranzacţionată cu 1.079 dolari pe uncie, înaite ca preţul să scadă la 1.072-1.076 dolari pe uncie. La sfârşitul săptămânii trecute, la New York, cotaţia a fost cuprinsă între 1.064 şi 1.068 dolari pe uncie. Dealerii consideră că un factor important care a determinat creşterea preţurilor îl reprezintă anunţurile recente privind reducerea producţiei de platină. Preţul contractelor spot cu aur s-a plasat la 564,4 dolari pe uncie, faţă de cel mai înalt nivel din ultimii 25 de ani, de 567,6 dolari pe uncie, înregistrat luna trecută.
     Potrivit analiştilor, tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, generate de victoria grupării Hamas în alegerile palestiniene şi situaţia din Iran, alături de preţul ridicat al petrolului şi de instabilitatea pieţelor, au determinat majorarea semnificativă a preţului aurului. Contractele spot cu argint au atins, la un moment dat, nivelul de 9,76 dolari pe uncie, ca urmare a informaţiilor privind o eventuală creştere a cererii, pentru ca mai târziu cotaţia să se reducă la 9,7-9,73 dolari pe uncie. Preţul paladiumului a urmat tendinţa impusă de metalele preţioase şi a crescut la 278-282 dolari pe uncie, faţă de 273-277 dolari pe uncie.

     Conform Institutului Naţional pentru Statistică (INS), în trimestrul trei al anului trecut, cheltuielile totale ale unei familii de români au fost, în medie, de 1.138 lei pe gospodărie şi de 388 lei pe persoană, acestea reprezentând 96,1% din totalul veniturilor. În cheltuielile totale, cel mai mare procent îl deţin cheltuielile de consum (75%), impozitele şi taxele (12%). O pondere importantă a consumului o reprezintă cheltuielile cu apa curentă şi energia. Cel mai mult au plătit energie electrică gospodăriile din regiunea Bucureşti-Ilfov (322 RON), iar cel mai puţin locuitorii din sud vestul Olteniei (142 RON). Venitul total mediu al unei gospodării de români era de 1.184 lei lunar, iar al unei persoane de 403 lei. Veniturile băneşti reprezentau, în medie, 970 lei lunar pe gospodărie (330 lei pe persoană), iar veniturile în natură circa 214 lei (73 lei pe persoană). De asemenea, veniturile medii ale unei gospodării din mediul urban au fost cu 30% mai mari decât ale celor din mediul rural, unde principala sursă de venituri a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 42,7% din totalul veniturilor.

     Depozitele bancare ale persoanelor fizice reînnoite începând cu 1 ianuarie 2006 sunt considerate depozite noi, iar dobânda aferentă trebuie impozitată cu o cotă de 16%, potrivit Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Impozitarea veniturilor obţinute de persoanele fizice sub formă de dobânzi a fost unul dintre aspectele discutate de reprezentanţii MFP cu misiunea Fondului Monetar Internaţional, se arată într-un comunicat al ministerului. Codul Fiscal prevede că veniturile din dobânzi obţinute pentru depozitele la termen sau instrumentele de economisire constituite între 1 iunie 2005 şi 31 decembrie 2005 se impozitează cu 10%. Această cotă a fost majorată la 16% pentru depozitele constituite după 1 ianuarie 2006.

     Imprimeria Naţională a introdus în producţie, în luna ianuarie, un nou model de marcaje pentru băuturi alcoolice şi produse din tutun şi va aduce noi îmbunătăţiri sistemului de securizare a acestora, până în luna aprilie, potrivit unui comunicat al companiei. "Există mai multe etape: prima a fost cea a schimbării codului de bare, pe noul format al timbrelor, la producţia din tabac. Etapa următoare constă în schimbarea foliei holografice care există pe timbru, se schimbă formatul, grafica desenului de securitate şi culoarea.A treia etapă constă în schimbarea hârtiei, astfel încât să faciliteze identificarea produselor contrafăcute", a afirmat Dan Docan, directorul general al Imprimeriei. El a precizat că, la solicitarea patrponatului ROMPAN, Imprimeria a reuşit, în fază de testare, să obţină un produs de securizare care să poată fi aplicat pe pâine.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro