Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

spacer1.jpg (1537 bytes)

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Viața de lângă noi
Externe
Sport
Demnitarul de serviciu
Jurnal - Carol al II-lea
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Justiție
Eveniment
Politică

Utile

Chenarul bunului simț
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Musulmanii jigniți ripostează cu violență


Forțele de ordine libaneze nu i-au putut împiedica pe protestatari să incendieze consulatul danez

     Violențele declanșate ca urmare a publicării caricaturilor cu profetul Mahomed în numeroase ziare europene de mare tiraj iau amploare. Ieri, consulatul danez din Beirut a fost incendiat, iar, sâmbătă, zeci de manifestanți au dat foc ambasadelor Danemarcei și Norvegiei la Damasc. De asemenea, în Iordania, Arabia Saudită, Iran, Gaza, Pakistan, Afganistan, Sudan, Indonezia și Marea Britanie, mii de musulmani au protestat față de ceea ce ei numesc "o agresiune împotriva Islamului".
     Aproximativ 20.000 de oameni s-au îndreptat, ieri dimineață, spre cartierul creștin Achrafiech, din Beirut, unde este situat consulatul danez. Ei nu au putut fi opriți de forțele de ordine și au dat foc sediului reprezentanței diplomatice, spre disperarea Ministerul danez de Externe, care, puțin după ora prânzului, a anunțat că situația a scăpat de sub control. Din fericire, oficialii danezi nu se aflau în clădire. Incidentele s-au soldat totuși cu cel puțin 28 de răniți, între protestatari și cei circa 2.000 de membri ai forțelor de ordine sosiți la fața locului izbucnind ciocniri violente. Autoritățile de la Copenhaga au cerut cetățenilor danezi din Liban să se întoarcă acasă în cel mai scurt timp.
     Protestele din Liban au avut loc la doar o zi după ce ambasadele Danemarcei și Norvegiei la Damasc fuseseră incendiate de musulmanii care își exprimau furia față de publicarea caricaturilor cu Mahomed în "Jyllands-Posten" și "Magazinet". Cotidianul danez este primul care a prezentat cititorilor săi controversatele caricaturi, preluate, ulterior, de săptămânalul norvegian și de mai multe ziare de prestigiu din Europa. Acum, cei doisprezece caricaturiști danezi ale căror desene au generat imensul scandal se ascund în permanență, pentru că se tem pentru viețile lor, potrivit cotidianului britanic "The Times". "Se ascund în permanență prin țară. Unii dintre ei sunt foarte, foarte speriați. Nu vor să mai vadă caricaturile reproduse în întreaga lume, dar n-au putut face nimic ca să oprească publicarea lor. Au încercat, dar nu au putut", a declarat un purtător de cuvânt al caricaturiștilor.
     Un mesaj extrem de dur a venit din partea grupării Armata Islamică din Irak. Aceasta le-a cerut "tuturor mujahedinilor să captureze cetățeni danezi și să-i taie în bucăți, să vizeze toate societățile care tratează cu aceste state și orice punct de desfacere a produselor acestor țări, mai ales ale Danemarcei și Norvegiei".

Sancțiuni pentru jurnaliști
     Redactorul-șef al săptămânalului iordanian "Shihan", Jihad Momani, care a reprodus caricaturile, a fost arestat sâmbătă, iar procurorul general a deschis o anchetă împotriva unui alt săptămânal, al-Mehwar. Guvernul iordanian a condamnat inițiativa "Shihan" și a solicitat "scuze imediate din partea ziarului pentru această gravă eroare".
     Pe de altă parte, Consiliul Francez al Cultului Musulman (CFCM), cea mai înaltă instanță a Islamului din Franța, a anunțat că analizează "posibilitatea demarării unor acțiuni în justiție", în semn de protest față de publicarea caricaturilor cu Mahomed în presă. La rândul său, Mișcarea împotriva Rasismului și pentru Prietenie între Popoare, organizație laică franceză, a decis să depună plângere "pentru provocare și incitare la ură rasială" împotriva ziarului "France Soir".

Vaticanul și SUA iau apărarea Islamului
     Vaticanul a luat atitudine, sâmbătă, în polemica provocată de caricaturile cu profetul Mahomed, considerând că libertatea de expresie nu autorizează ofensa la adresa convingerilor religioase. Într-un prim comentariu public referitor la acest subiect, purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Joaquin Navarro-Valls, a declarat că "buna conviețuire a oamenilor presupune existența unui climat de respect reciproc, care să favorizeze pacea între oameni și națiuni".
     "Aceste caricaturi sunt, în mod evident, jignitoare pentru credințele musulmanilor", a declarat, la rândul său, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, Justin Higgins.
     Ministrul de Externe, Mihai Ungureanu, a făcut apel, ieri, la mai multă moderație în legătură cu evenimentele din ultimele zile din Siria și Liban, apreciind că agresivitatea nu poate fi considerată critică la adresa unei caricaturi. El a spus că Europa spiritului liber "nu-și poate cenzura nici opiniile, nici concluziile ideologice, dar acesta nu este un atac la politica sau cultura, sau religia altor state".

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro

400 de supraviețuitori în Marea Roșie

     Echipele de salvare continuau, ieri, să-i caute pe cei peste 800 de dispăruți, la două zile după ce feribotul egiptean al-Salaam '98 s-a scufundat în Marea Roșie, având la bord circa 1.400 de persoane. Autoritățile egiptene au raportat recuperarea a 400 de supraviețuitori, precum și mai mult de 200 de cadavre.
     Operațiunile de căutare au continuat, ieri, în Marea Roșie, dar speranțele de a mai găsi supraviețuitori scădea de la oră la oră. Președintele egiptean, Hosni Mubarak, a cerut deschiderea de urgență a unei anchete, menționând o posibilă deficiență în ceea ce privește mijloacele de salvare. Un incendiu s-a declanșat la bordul feribotului scufundat vineri în Marea Roșie cu cel puțin trei ore înainte de producerea tragediei, au relatat supraviețuitorii, informația fiind confirmată ulterior de autorități. "La două ore după plecarea din portul saudit Dubah, din sala motoarelor a început să iasă un fum gros. Membrii echipajului au cerut pasagerilor să urce pe punte, pentru a permite stingerea incendiului", a declarat Raafat al-Sayyed, un supraviețuitor egiptean. Vasul a început apoi să se clatine în mod periculos, au relatat martorii. "Incendiul a continuat mult timp, însă echipajul continua să susțină că va reuși să preia controlul. Supraviețuitorii mai susțin că feriborul și-a continuat drumul înclinat pe partea stângă, iar la un moment dat s-a răsturnat și s-a scufundat brusc, în mai puțin de zece minute. Compania Al-Salaam Maritime Transport, căreia îi aparținea nava, a refuzat să confirme sau să infirme dacă un incendiu a izbucnit la bord.
     În momentul producerii catastrofei, la jumătatea drumului pe care nava îl avea de parcurs, la bord se aflau 1.401 persoane printre care 1.193 egipteni, 99 saudiți, șase sirieni, patru palestinieni, un canadian, un yemenit, o persoană originară din Oman, un sudanez și un cetățean din Emiratele Arabe Unite. Ambarcațiunea avea un echipaj de 96 de persoane, doar 17 dintre ei reușind să supraviețuiască. Majoritatea pasagerilor erau egipteni care se întorceau de la lucru în Arabia Saudită sau de la pelerinajul anual de la Mecca. Interesant este că, după cum a povestit unul dintre supraviețuitori, când a fost clar că nava se scufundă, primul care a urcat la bordul unei nave de salvare a fost căpitanul vasului, deși el trebuia să fie ultimul care să se salveze. Paradoxal, și căpitanul se numără printre persoanele dispărute. Sâmbătă, sute de rude ale victimelor de pe feribot au rupt cordoanele poliției și au luat cu asalt portul Safaga - unde urma să ajungă ambarcațiunea - pentru a protesta față de lipsa totală a unor informații despre soarta celor dragi. Președintele Mubarak a vizitat spitalul unde sunt internate victimele naufragiului. El a promis că Guvernul egiptean va acorda compensații financiare fiecărui supraviețuitor de 2.600 de dolari, în timp ce familiile celor uciși vor primi dublu.

Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro

Avertismentul lui Donald Rumsfeld

Amenințări la Marea Neagră

     Marea Neagră este afectată de amenințări globale, a declarat, sâmbătă, în cadrul Conferinței internaționale pentru politici de securitate de la München, secretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld. Acest aspect trebuie discutat cu aliații din NATO și cu statele partenere, a recomandat șeful Pentagonului.
     România a fost reprezentată la conferința din Germania de către ministrul de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, și de ministrul Apărării, Theodor Atanasiu, a informat Mediafax. Ungureanu a dorit să afle opinia lui Donald Rumsfeld despre modul în care ar trebui reflectată de NATO problema Mării Negre, iar oficialul american a recunoscut că zona este importantă atât pentru membrii Alianței Nord-Atlantice, cât și pentru țările riverane care nu fac parte din acest for. În ceea ce privește amenințările globale, Rumsfeld a menționat diferitele forme de trafic care proliferează în regiunea Mării Negre.
     Subiectul fusese abordat, cu o zi în urmă, și de președintele georgian, Mihail Saakașvili. "Astăzi, regiunea noastră rămâne o parte a frontierei Europei, cu câteva țări înăuntrul instituțiilor europene, în timp ce altele rămân la periferie. Dacă păstrăm această structură, Europa va rămâne expusă unei multitudini de amenințări, precum terorismul, traficul de arme și de droguri, imigrația ilegală și, poate cel mai important, dependența energetică", a declarat liderul de la Tbilisi. (D.S.)

Iranul va interzice inspecțiile ONU

     După ce AIEA a votat o rezoluție de trimitere a Iranului în fața ONU, Mahmoud Ahmadinejad a cerut agenției nucleare a țării sale să pună capăt, începând de ieri, inspecțiilor inopinate ale Națiunilor Unite la facilitățile sale nucleare și să se reia îmbogățirea uraniului.
     Anunțul președintelui Ahmadinejad a venit la o zi după ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a votat, sâmbătă, o rezoluție privind informarea Consiliului de Securitate al ONU (CSONU) în legătură cu dosarul nuclear iranian. Documentul a fost adoptat de 27 din cele 35 de țări membre ale Agenției, în timp ce cinci s-au abținut iar trei au votat împotrivă. Adoptarea rezoluției ar putea conduce la impunerea de sancțiuni ONU împotriva Iranului, lucru care ar putea să aibă loc cel mai devreme în martie. Totuși, Teheranul vrea să continue discuțiile cu Rusia în legătură cu planul Moscovei de îmbogățire a uraniului iranian pe teritoriul rus, a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Hamid Reza Assefi. El a precizat însă că decizia AIEA de a transmite dosarul nuclear iranian CSONU, cu titlu informativ, schimbă datele problemei. "Ne confruntăm cu o nouă situație, a doua rundă de discuții va avea loc la 16 februarie, dar planul rus trebuie adaptat noii situații pentru a putea fi analizat", a explicat Assefi într-o conferință de presă. Kremlinul a propus iranienilor crearea unei societăți comune care să se ocupe de îmbogățirea uraniului pe teritoriul rus. Această soluție, susținută de europeni și americani, vizează împiedicarea Teheranului de a desfășura activități de îmbogățire pe teritoriul propriu. Pe de altă parte, ministrul de Externe, Mihai Ungureanu, a declarat că, în prezent, Consiliul de Securitate este la curent cu întregul dosar iranian. Șeful diplomației române a insistat însă că, potrivit rezoluției votate de AIEA, principalul for de decizie al ONU nu a fost sesizat, ci numai informat. (R.T.P.)

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.