|
Musulmanii jigniți
ripostează cu violență |

Forțele de ordine libaneze nu i-au putut împiedica pe protestatari să incendieze
consulatul danez
|
Violențele declanșate ca urmare a publicării
caricaturilor cu profetul Mahomed în numeroase ziare europene de mare tiraj iau amploare.
Ieri, consulatul danez din Beirut a fost incendiat, iar, sâmbătă, zeci de manifestanți
au dat foc ambasadelor Danemarcei și Norvegiei la Damasc. De asemenea, în Iordania,
Arabia Saudită, Iran, Gaza, Pakistan, Afganistan, Sudan, Indonezia și Marea Britanie,
mii de musulmani au protestat față de ceea ce ei numesc "o agresiune împotriva
Islamului".
Aproximativ 20.000 de oameni s-au îndreptat, ieri dimineață,
spre cartierul creștin Achrafiech, din Beirut, unde este situat consulatul danez. Ei nu
au putut fi opriți de forțele de ordine și au dat foc sediului reprezentanței
diplomatice, spre disperarea Ministerul danez de Externe, care, puțin după ora
prânzului, a anunțat că situația a scăpat de sub control. Din fericire, oficialii
danezi nu se aflau în clădire. Incidentele s-au soldat totuși cu cel puțin 28 de
răniți, între protestatari și cei circa 2.000 de membri ai forțelor de ordine sosiți
la fața locului izbucnind ciocniri violente. Autoritățile de la Copenhaga au cerut
cetățenilor danezi din Liban să se întoarcă acasă în cel mai scurt timp.
Protestele din Liban au avut loc la doar o zi după ce ambasadele
Danemarcei și Norvegiei la Damasc fuseseră incendiate de musulmanii care își exprimau
furia față de publicarea caricaturilor cu Mahomed în "Jyllands-Posten" și
"Magazinet". Cotidianul danez este primul care a prezentat cititorilor săi
controversatele caricaturi, preluate, ulterior, de săptămânalul norvegian și de mai
multe ziare de prestigiu din Europa. Acum, cei doisprezece caricaturiști danezi ale
căror desene au generat imensul scandal se ascund în permanență, pentru că se tem
pentru viețile lor, potrivit cotidianului britanic "The Times". "Se ascund
în permanență prin țară. Unii dintre ei sunt foarte, foarte speriați. Nu vor să mai
vadă caricaturile reproduse în întreaga lume, dar n-au putut face nimic ca să
oprească publicarea lor. Au încercat, dar nu au putut", a declarat un purtător de
cuvânt al caricaturiștilor.
Un mesaj extrem de dur a venit din partea grupării Armata
Islamică din Irak. Aceasta le-a cerut "tuturor mujahedinilor să captureze
cetățeni danezi și să-i taie în bucăți, să vizeze toate societățile care
tratează cu aceste state și orice punct de desfacere a produselor acestor țări, mai
ales ale Danemarcei și Norvegiei".
Sancțiuni pentru jurnaliști
Redactorul-șef al săptămânalului iordanian
"Shihan", Jihad Momani, care a reprodus caricaturile, a fost arestat sâmbătă,
iar procurorul general a deschis o anchetă împotriva unui alt săptămânal, al-Mehwar.
Guvernul iordanian a condamnat inițiativa "Shihan" și a solicitat "scuze
imediate din partea ziarului pentru această gravă eroare".
Pe de altă parte, Consiliul Francez al Cultului Musulman (CFCM),
cea mai înaltă instanță a Islamului din Franța, a anunțat că analizează
"posibilitatea demarării unor acțiuni în justiție", în semn de protest
față de publicarea caricaturilor cu Mahomed în presă. La rândul său, Mișcarea
împotriva Rasismului și pentru Prietenie între Popoare, organizație laică franceză,
a decis să depună plângere "pentru provocare și incitare la ură rasială"
împotriva ziarului "France Soir".
Vaticanul și SUA iau apărarea Islamului
Vaticanul a luat atitudine, sâmbătă, în polemica provocată
de caricaturile cu profetul Mahomed, considerând că libertatea de expresie nu
autorizează ofensa la adresa convingerilor religioase. Într-un prim comentariu public
referitor la acest subiect, purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Joaquin Navarro-Valls,
a declarat că "buna conviețuire a oamenilor presupune existența unui climat de
respect reciproc, care să favorizeze pacea între oameni și națiuni".
"Aceste caricaturi sunt, în mod evident, jignitoare pentru
credințele musulmanilor", a declarat, la rândul său, un purtător de cuvânt al
Departamentului de Stat, Justin Higgins.
Ministrul de Externe, Mihai Ungureanu, a făcut apel, ieri, la
mai multă moderație în legătură cu evenimentele din ultimele zile din Siria și
Liban, apreciind că agresivitatea nu poate fi considerată critică la adresa unei
caricaturi. El a spus că Europa spiritului liber "nu-și poate cenzura nici
opiniile, nici concluziile ideologice, dar acesta nu este un atac la politica sau cultura,
sau religia altor state". |
Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro |
400 de supraviețuitori în
Marea Roșie |
Echipele de salvare continuau, ieri, să-i caute pe cei peste 800 de dispăruți, la două
zile după ce feribotul egiptean al-Salaam '98 s-a scufundat în Marea Roșie, având la
bord circa 1.400 de persoane. Autoritățile egiptene au raportat recuperarea a 400 de
supraviețuitori, precum și mai mult de 200 de cadavre.
Operațiunile de căutare au continuat, ieri, în Marea Roșie,
dar speranțele de a mai găsi supraviețuitori scădea de la oră la oră. Președintele
egiptean, Hosni Mubarak, a cerut deschiderea de urgență a unei anchete, menționând o
posibilă deficiență în ceea ce privește mijloacele de salvare. Un incendiu s-a
declanșat la bordul feribotului scufundat vineri în Marea Roșie cu cel puțin trei ore
înainte de producerea tragediei, au relatat supraviețuitorii, informația fiind
confirmată ulterior de autorități. "La două ore după plecarea din portul saudit
Dubah, din sala motoarelor a început să iasă un fum gros. Membrii echipajului au cerut
pasagerilor să urce pe punte, pentru a permite stingerea incendiului", a declarat
Raafat al-Sayyed, un supraviețuitor egiptean. Vasul a început apoi să se clatine în
mod periculos, au relatat martorii. "Incendiul a continuat mult timp, însă
echipajul continua să susțină că va reuși să preia controlul. Supraviețuitorii mai
susțin că feriborul și-a continuat drumul înclinat pe partea stângă, iar la un
moment dat s-a răsturnat și s-a scufundat brusc, în mai puțin de zece minute. Compania
Al-Salaam Maritime Transport, căreia îi aparținea nava, a refuzat să confirme sau să
infirme dacă un incendiu a izbucnit la bord.
În momentul producerii catastrofei, la jumătatea drumului pe
care nava îl avea de parcurs, la bord se aflau 1.401 persoane printre care 1.193
egipteni, 99 saudiți, șase sirieni, patru palestinieni, un canadian, un yemenit, o
persoană originară din Oman, un sudanez și un cetățean din Emiratele Arabe Unite.
Ambarcațiunea avea un echipaj de 96 de persoane, doar 17 dintre ei reușind să
supraviețuiască. Majoritatea pasagerilor erau egipteni care se întorceau de la lucru
în Arabia Saudită sau de la pelerinajul anual de la Mecca. Interesant este că, după
cum a povestit unul dintre supraviețuitori, când a fost clar că nava se scufundă,
primul care a urcat la bordul unei nave de salvare a fost căpitanul vasului, deși el
trebuia să fie ultimul care să se salveze. Paradoxal, și căpitanul se numără printre
persoanele dispărute. Sâmbătă, sute de rude ale victimelor de pe feribot au rupt
cordoanele poliției și au luat cu asalt portul Safaga - unde urma să ajungă
ambarcațiunea - pentru a protesta față de lipsa totală a unor informații despre
soarta celor dragi. Președintele Mubarak a vizitat spitalul unde sunt internate victimele
naufragiului. El a promis că Guvernul egiptean va acorda compensații financiare
fiecărui supraviețuitor de 2.600 de dolari, în timp ce familiile celor uciși vor primi
dublu. |
Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro |
| Avertismentul lui Donald Rumsfeld |
Amenințări la Marea Neagră |
Marea Neagră este afectată de amenințări globale, a declarat, sâmbătă, în cadrul
Conferinței internaționale pentru politici de securitate de la München, secretarul
american al Apărării, Donald Rumsfeld. Acest aspect trebuie discutat cu aliații din
NATO și cu statele partenere, a recomandat șeful Pentagonului.
România a fost reprezentată la conferința din Germania de
către ministrul de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, și de ministrul Apărării, Theodor
Atanasiu, a informat Mediafax. Ungureanu a dorit să afle opinia lui Donald Rumsfeld
despre modul în care ar trebui reflectată de NATO problema Mării Negre, iar oficialul
american a recunoscut că zona este importantă atât pentru membrii Alianței
Nord-Atlantice, cât și pentru țările riverane care nu fac parte din acest for. În
ceea ce privește amenințările globale, Rumsfeld a menționat diferitele forme de trafic
care proliferează în regiunea Mării Negre.
Subiectul fusese abordat, cu o zi în urmă, și de președintele
georgian, Mihail Saakașvili. "Astăzi, regiunea noastră rămâne o parte a
frontierei Europei, cu câteva țări înăuntrul instituțiilor europene, în timp ce
altele rămân la periferie. Dacă păstrăm această structură, Europa va rămâne
expusă unei multitudini de amenințări, precum terorismul, traficul de arme și de
droguri, imigrația ilegală și, poate cel mai important, dependența energetică",
a declarat liderul de la Tbilisi. (D.S.) |
|
Iranul va interzice
inspecțiile ONU |
După ce AIEA a votat o rezoluție de trimitere a Iranului în fața ONU, Mahmoud
Ahmadinejad a cerut agenției nucleare a țării sale să pună capăt, începând de
ieri, inspecțiilor inopinate ale Națiunilor Unite la facilitățile sale nucleare și
să se reia îmbogățirea uraniului.
Anunțul președintelui Ahmadinejad a venit la o zi după ce
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a votat, sâmbătă, o rezoluție
privind informarea Consiliului de Securitate al ONU (CSONU) în legătură cu dosarul
nuclear iranian. Documentul a fost adoptat de 27 din cele 35 de țări membre ale
Agenției, în timp ce cinci s-au abținut iar trei au votat împotrivă. Adoptarea
rezoluției ar putea conduce la impunerea de sancțiuni ONU împotriva Iranului, lucru
care ar putea să aibă loc cel mai devreme în martie. Totuși, Teheranul vrea să
continue discuțiile cu Rusia în legătură cu planul Moscovei de îmbogățire a
uraniului iranian pe teritoriul rus, a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al
diplomației iraniene, Hamid Reza Assefi. El a precizat însă că decizia AIEA de a
transmite dosarul nuclear iranian CSONU, cu titlu informativ, schimbă datele problemei.
"Ne confruntăm cu o nouă situație, a doua rundă de discuții va avea loc la 16
februarie, dar planul rus trebuie adaptat noii situații pentru a putea fi analizat",
a explicat Assefi într-o conferință de presă. Kremlinul a propus iranienilor crearea
unei societăți comune care să se ocupe de îmbogățirea uraniului pe teritoriul rus.
Această soluție, susținută de europeni și americani, vizează împiedicarea
Teheranului de a desfășura activități de îmbogățire pe teritoriul propriu. Pe de
altă parte, ministrul de Externe, Mihai Ungureanu, a declarat că, în prezent, Consiliul
de Securitate este la curent cu întregul dosar iranian. Șeful diplomației române a
insistat însă că, potrivit rezoluției votate de AIEA, principalul for de decizie al
ONU nu a fost sesizat, ci numai informat. (R.T.P.) |
|