|
Societatea are
nevoie de un partid cinstit de stânga |

Deși inițial nu se pregătise pentru un discurs în fața Consiliului Național al PSD,
Ion Iliescu a ținut totuși să ia cuvântul și să le facă o serie de recomandări
colegilor săi de partid
|
Eliminarea ambițiilor personale, apropierea de
electorat și promovarea unor lideri animați de ideea binelui public, sunt principalele
recomandări pe care fostul lider PSD, Ion Iliescu, le-a făcut, vineri, delegaților la
Consilul Național, într-un discurs care a reușit să ridice sala în picioare.
Principalele probleme ale țării sunt în opinia sa, sărăcia
care afectează importante părți ale populației, decalajele istorice moștenite și
care despart România de țările civilizate. "Obiectivul strategic major al țării și
al tuturor forțelor politice trebuie să fie eradicarea sărăciei și reducerea
decalajelor față de țările dezvoltate. În perioada celor 15 ani parcurși, guvernarea
2001-2004 a PSD a fost cea mai feritilă, cea mai eficientă", a spus Ion Iliescu. El
a ținut să critice actuala putere pentru măsurile de dreapta, care conduc la
"accentuarea polarizării sociale".
"A trebuit să refacem unele drepturi din trecut. Era o chestie
de nedreptate istorică, dar modul în care s-a desfășurat la noi restituirea
proprietăților, accentuată de măsurile de dreapta luate de actuala guvernare,
restitutio in integrum, a favorizat o minoritate de oameni care au prosperat.
Redistribuirea avuției naționale s-a făcut de o manieră nejustă", a afirmat
senatorul social-democrat.
Iliescu și-a criticat însă și colegii de partid, care, prin
acțiunile lor, au atras asupra formațiunii "stigmatul de partid al corupților".
Ion Iliescu le-a amintit celor prezenți că, în mai 1990, când
a fost ales președinte al țării, și-a avertizat colegii asupra riscurilor intrării la
guvernare. "La adunarea partidului am avertizat asupra pericolului principal pentru un
partid care vine la guvernare - corupția. FSN trebuia să-și propună ca obiectiv
politic major să se apere de acest flagel, să proclame ideea partidului
incoruptibililor. Ce frumos ar fi fost și ce idealist am fost!", a exclamat Iliescu.
El a arătat că și-a făcut iluzia că, forța exemplului
personal, îi va stimula și pe colegii săi. "Constant cu amărăciune că nu prea are
forță de influență exemplul personal", a mai afirmat Iliescu.
Acțiunile viitoare ale PSD, trebuie să urmărească, în opinia
fostului lider, impunerea unor "reguli morale de fier" tipice unui partid social
democrat. PSD trebuie să fie "dăruit unei cauze, unui crez politic și sprijinirii cu
abnegație a celor mulți", pe care trebuie să știe să-i reprezinte și să-i
apere. "Altminteri, este demagogie goală. Cel care una spune și alta fumează
niciodată n-o să câștige inimile oamenilor", a mai declarat senatorul PSD în
timpul Consiliului Național.
În același timp, el a arătat că PSD trebuie să facă față
și acțiunilor actualei puteri, care încearcă să submineze și să slăbească
partidul. Această mișcare, reprezintă în opinia fostului lider, o "aventură foarte
periculoasă".
"Nu numai PSD are nevoie să fie o forță. Societatea
românească are nevoie de un partid ca PSD, partid cinstit, de stânga, care să-i apere
pe cei mulți. Altminteri, înseamnă a se dau curs altor tendințe din viața politică
românească, extremismului și demagogiei de tip ordinar", a mai spus fostul
președinte.
În opinia sa, PSD ar putea profita în perioada următoare de
statutul de partid de opoziție. "Corupția înflorește într-un partid aflat la
putere. Din acest punct de vedere, este un moment de autoapărare pentru partid, să știe
să o folosescă cu inteligență, nu cu amărăciune că nu mai suntem la putere ca să
beneficiem de uzufructul puterii", a mai precizat Ion Iliescu.
El a criticat faptul că o parte a membrilor PSD înțeleg din
lupta pentru unitate a partidului "revenirea la cașcavalul puterii". În acest
context, Ion Iliecsu a arătat că liderii formațiunii trebuie să promoveze în funcție
e principiile pe care le susțin, "nu după felul în care se înclină în fața
șefilor".
"Un partid ros de ambiții, de lupta internă pentru putere
este, din start, condamnat la corupție, pentru că nu altceva îi animă pe cei care
luptă pentru putere, nu ideile binelui public, ci ideile pozițiilor lor în societate.
Nu așa ceva ne trebuie nouă", a mai afirmat fostul președinte social-democrat.
Ion Iliescu mai ținut să arate participanților la Consiliul
Național al partidului că, într-o formațiune politică, nu numai un mesaj corect nu
este suficient. "Purtătorii de drapel sunt uneori mai importanți decât mesajul în
sine, pentru că oamenii îi judecă și judecă partidul după cei cu care ei intră în
contact. Ionescu, Popescu, Dumitrescu, pe care el îl vede că a fost un om corect,
cinstit, vertical. Acesta este partidul. Dacă este lichea care se strecoară după cum
dictează interesele lui sau interese de grup, nu această etichetă îi trebuie unui
partid", a spus Ion Iliescu.
Potrivit sfatului său "de bătrân", activitatea
parlamentară și cea directă, cu electoratul, sunt principalele priorități de care
actuala conducere a PSD trebuie să țină cont în perioada următoare.
După ce a fost întrerupt, în timpul discursului, de mai multe
runde de aplauze, Iliescu a reușit, la sfârșit, să ridice sala în picioare. |
|
|
Șereș reacționează la
acuzațiile președintelui |
Ministrul Economiei și Comerțului, Codruț Șereș, a negat, ieri, într-o conferință
de presă, informațiile referitoare la existența unui contract în valoare un miliard de
euro, încheiat în urma acordului de cooperare economică semnat de România și Elveția
în vara anului trecut.
"În acord nu sunt menționate sume sau companii, nu apare
nicăieri numele firmei VA Tech sau al proiectului Porțile de Fier și nici nu se face
referire vreun contract de un miliard de euro, contractele referitoare la Porțile de Fier
fiind încheiate în vechea legislatură", a precizat Șereș.
Ministrul a afirmat că documentul semnat de MEC și
Departamentul Federal al Afacerilor Economice din Elveția reprezintă un acord general de
colaborare economică între cele două țări, scopul acestuia fiind de a promova
proiectele economice și de a atrage investiții străine în România.
Potrivit lui Șereș, nici o firmă aflată în portofoliul MEC
nu a încheiat până acum vreun contract în baza acordului stabilit cu autoritățile
elvețiene, adăugând că, în urma unui ordin al ministrului, aceste firme nu pot semna
vreo înțelegere care nu respectă prevederile Legii achizițiilor publice.
El a mai spus că Cristian Istodorescu a demisionat, la 30
ianuarie, din funcția de director al Direcției Cooperare Economică Internațională,
Sinteză, Investiții din cadrul Ministerului Economiei.
Șereș nu a făcut alte comentarii și nu a dorit să răspundă
la întrebările presei, precizând că va oferi detalii suplimentare în zilele
următoare.
Acordul a fost semnat la nivel de secretari de stat din cadrul
MEC și al Departamentului Federal al Afacerilor Economice din Confederația Elvețiană,
la 16 iunie 2005, fiind apoi supus aprobării Guvernului, pe 22 septembrie 2005, conform
procedurilor legale, cu avizul MEC și al MAE.
Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a solicitat, săptămâna
trecută, ministrului Economiei să suspende aplicarea acordului pentru a aduce
clarificările necesare, astfel încât să nu existe nici o interpretare contrară
legislației achizițiilor publice prin licitație. |
|
Ciorbea așteaptă ca
Băsescu să-i prezinte scuze |
Fostul premier Victor Ciorbea respinge acuzațiile formulate de președintele Traian
Băsescu, despre care spune că dovedește fie o crasă necunoaștere a legii, fie
ignoranță și precizează că așteaptă ca șeful statului să-i prezinte public scuze.
Victor Ciorbea a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că
afirmațiile lui Traian Băsescu referitoare la Ordonanța de Urgență 43/1997 privind
Banca Agricolă sunt "cel puțin șocante" și dovedesc "fie o crasă
necunoaștere a legii, fie o ignorare a ei, în stilul propriu".
"Aștept în cel mai serios mod scuze publice din partea lui
Traian Băsescu", a declarat Ciorbea. El a precizat că Ordonanța de Urgență
43/1997 este un act normativ care a reglementat o situație de notorietate publică,
cunoscută de orice cetățean de pe stradă și, prin urmare, cu atât mai mult de
actualul șef al statului care, la acea vreme, era ministru.
Ciorbea a menționat că Ordonanța prevedea trecerea la datoria
publică a pierderii înregistrată de Banca Agricolă. Banca Mondială și FMI erau
"mai mult decât îngrijorate" și au avertizat de zeci de ori autoritățile de la
București că trebuie să intervină pentru salvarea Băncii Agricole și Bancorex,
astfel încât să fie evitat falimentul sistemului bancar din România, a precizat
Ciorbea. El a adăugat că, de aceea, a fost necesară preluarea la datoria publică a
datoriilor, de circa un miliard de dolari.
Fostul premier a precizat că textul ordonanței făcea referire
la o anexă, care nu a fost publicată din cauza conjuncturii. El a explicat că
reprezntanții FMI, ai Băncii Mondiale, ca și cei ai BNR erau atât de speriați,
încât toate discuțiile se desfățurau cu maximă discreție, deoarece, dacă opinia
publică ar fi aflat de riscul în care se afla banca de a intra în faliment, ar fi dat
năvală să-și ridice banii, ceea ce ar însemnat falimentarea băncii.
Ciorbea a precizat că Ordonanța 48 din 10 septembrie 1997 a
modificat Ordonanța 43, deoarece se stabilise exact cuantumul pierderii, care era de
3374,5 miliarde de lei. El a adăugat că, de această dată, a fost publicată în
Monitorul Oficial și anexa, care se referea la situația datoriilor (credite, dobânzi,
finanțarea campaniilor agricole etc.) Băncii Agricole la data de 30 iunie 1997.
Fostul prim-ministru a subliniat că anexa nu face nici o
referire la societățile care luaseră credite și că el nu a văzut vreodată lista
datornicilor, aceasta fiind stabilită ulterior de o echipă formată din experți ai BNR,
Ministerului Finanțelor și FPS.
Mai mult, cele două ordonanțe au fost adoptate de Parlament
prin Legea 166 din 17 august 1998, forul legislativ hotărând că "anexa se comunică
celor interesați", a mai spus Ciorbea.
"Deci, unde este celebra nerespectare a legii privitor la
nepublicarea anexei?", a întrebat retoric Victor Ciorbea. El a subliniat că nu a
fost vorba despre scutiri sau reeșalonări, ci de salvarea Băncii Agricole de la
faliment, o ordonanță similară fiind adoptată și pentru Bancorex.
Amintim că Valerian Stan, membru al conducerii Centrului de
Resurse Juridice, susține că în 1994, ca parlamentar, Traian Băsescu a beneficiat,
pentru afacerile sale private, de un credit de 200.000 de dolari, în condiții
preferențiale, de la Banca Agricolă. În 1997, după ce a devenit ministru, Băsescu
și-a șters datoria față de bancă, trecându-o la categoria "pierderi",
printr-o ordonanță de urgență (nr. 43) - inițiată și adoptată de Guvern, a
susținut Stan.
Președintele Traian Băsescu a susținut, vineri, că nu a luat
nici un credit de la Banca Agricolă, doar fratele său, care l-a și achitat și le cere
lui Victor Ciorbea, Mugur Isărescu și Mircea Ciumara să-și asume responsabilitatea
încălcării legii prin nepublicarea anexelor ordonanței 43/1997
Mircea Băsescu a declarat, la rândul său, că singura
implicare a fratelui său în obținerea creditului de 158.000 de dolari a fost că și-a
pus apartamenul ca garanție, iar Valerian Stan știa de acum doi ani că acest credit nu
era al lui Traian Băsescu. |
|