Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Viața de lângă noi
Externe
Sport
Demnitarul de serviciu
Jurnal - Carol al II-lea
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Justiție
Eveniment
Politică

Utile

Chenarul bunului simț
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Societatea are nevoie de un partid cinstit de stânga


Deși inițial nu se pregătise pentru un discurs în fața Consiliului Național al PSD, Ion Iliescu a ținut totuși să ia cuvântul și să le facă o serie de recomandări colegilor săi de partid

     Eliminarea ambițiilor personale, apropierea de electorat și promovarea unor lideri animați de ideea binelui public, sunt principalele recomandări pe care fostul lider PSD, Ion Iliescu, le-a făcut, vineri, delegaților la Consilul Național, într-un discurs care a reușit să ridice sala în picioare.
     Principalele probleme ale țării sunt în opinia sa, sărăcia care afectează importante părți ale populației, decalajele istorice moștenite și care despart România de țările civilizate. "Obiectivul strategic major al țării și al tuturor forțelor politice trebuie să fie eradicarea sărăciei și reducerea decalajelor față de țările dezvoltate. În perioada celor 15 ani parcurși, guvernarea 2001-2004 a PSD a fost cea mai feritilă, cea mai eficientă", a spus Ion Iliescu. El a ținut să critice actuala putere pentru măsurile de dreapta, care conduc la "accentuarea polarizării sociale".
     "A trebuit să refacem unele drepturi din trecut. Era o chestie de nedreptate istorică, dar modul în care s-a desfășurat la noi restituirea proprietăților, accentuată de măsurile de dreapta luate de actuala guvernare, restitutio in integrum, a favorizat o minoritate de oameni care au prosperat. Redistribuirea avuției naționale s-a făcut de o manieră nejustă", a afirmat senatorul social-democrat.
     Iliescu și-a criticat însă și colegii de partid, care, prin acțiunile lor, au atras asupra formațiunii "stigmatul de partid al corupților".
     Ion Iliescu le-a amintit celor prezenți că, în mai 1990, când a fost ales președinte al țării, și-a avertizat colegii asupra riscurilor intrării la guvernare. "La adunarea partidului am avertizat asupra pericolului principal pentru un partid care vine la guvernare - corupția. FSN trebuia să-și propună ca obiectiv politic major să se apere de acest flagel, să proclame ideea partidului incoruptibililor. Ce frumos ar fi fost și ce idealist am fost!", a exclamat Iliescu.
     El a arătat că și-a făcut iluzia că, forța exemplului personal, îi va stimula și pe colegii săi. "Constant cu amărăciune că nu prea are forță de influență exemplul personal", a mai afirmat Iliescu.
     Acțiunile viitoare ale PSD, trebuie să urmărească, în opinia fostului lider, impunerea unor "reguli morale de fier" tipice unui partid social democrat. PSD trebuie să fie "dăruit unei cauze, unui crez politic și sprijinirii cu abnegație a celor mulți", pe care trebuie să știe să-i reprezinte și să-i apere. "Altminteri, este demagogie goală. Cel care una spune și alta fumează niciodată n-o să câștige inimile oamenilor", a mai declarat senatorul PSD în timpul Consiliului Național.
     În același timp, el a arătat că PSD trebuie să facă față și acțiunilor actualei puteri, care încearcă să submineze și să slăbească partidul. Această mișcare, reprezintă în opinia fostului lider, o "aventură foarte periculoasă".
     "Nu numai PSD are nevoie să fie o forță. Societatea românească are nevoie de un partid ca PSD, partid cinstit, de stânga, care să-i apere pe cei mulți. Altminteri, înseamnă a se dau curs altor tendințe din viața politică românească, extremismului și demagogiei de tip ordinar", a mai spus fostul președinte.
     În opinia sa, PSD ar putea profita în perioada următoare de statutul de partid de opoziție. "Corupția înflorește într-un partid aflat la putere. Din acest punct de vedere, este un moment de autoapărare pentru partid, să știe să o folosescă cu inteligență, nu cu amărăciune că nu mai suntem la putere ca să beneficiem de uzufructul puterii", a mai precizat Ion Iliescu.
     El a criticat faptul că o parte a membrilor PSD înțeleg din lupta pentru unitate a partidului "revenirea la cașcavalul puterii". În acest context, Ion Iliecsu a arătat că liderii formațiunii trebuie să promoveze în funcție e principiile pe care le susțin, "nu după felul în care se înclină în fața șefilor".
     "Un partid ros de ambiții, de lupta internă pentru putere este, din start, condamnat la corupție, pentru că nu altceva îi animă pe cei care luptă pentru putere, nu ideile binelui public, ci ideile pozițiilor lor în societate. Nu așa ceva ne trebuie nouă", a mai afirmat fostul președinte social-democrat.
     Ion Iliescu mai ținut să arate participanților la Consiliul Național al partidului că, într-o formațiune politică, nu numai un mesaj corect nu este suficient. "Purtătorii de drapel sunt uneori mai importanți decât mesajul în sine, pentru că oamenii îi judecă și judecă partidul după cei cu care ei intră în contact. Ionescu, Popescu, Dumitrescu, pe care el îl vede că a fost un om corect, cinstit, vertical. Acesta este partidul. Dacă este lichea care se strecoară după cum dictează interesele lui sau interese de grup, nu această etichetă îi trebuie unui partid", a spus Ion Iliescu.
     Potrivit sfatului său "de bătrân", activitatea parlamentară și cea directă, cu electoratul, sunt principalele priorități de care actuala conducere a PSD trebuie să țină cont în perioada următoare.
     După ce a fost întrerupt, în timpul discursului, de mai multe runde de aplauze, Iliescu a reușit, la sfârșit, să ridice sala în picioare.

Șereș reacționează la acuzațiile președintelui

     Ministrul Economiei și Comerțului, Codruț Șereș, a negat, ieri, într-o conferință de presă, informațiile referitoare la existența unui contract în valoare un miliard de euro, încheiat în urma acordului de cooperare economică semnat de România și Elveția în vara anului trecut.
     "În acord nu sunt menționate sume sau companii, nu apare nicăieri numele firmei VA Tech sau al proiectului Porțile de Fier și nici nu se face referire vreun contract de un miliard de euro, contractele referitoare la Porțile de Fier fiind încheiate în vechea legislatură", a precizat Șereș.
     Ministrul a afirmat că documentul semnat de MEC și Departamentul Federal al Afacerilor Economice din Elveția reprezintă un acord general de colaborare economică între cele două țări, scopul acestuia fiind de a promova proiectele economice și de a atrage investiții străine în România.
     Potrivit lui Șereș, nici o firmă aflată în portofoliul MEC nu a încheiat până acum vreun contract în baza acordului stabilit cu autoritățile elvețiene, adăugând că, în urma unui ordin al ministrului, aceste firme nu pot semna vreo înțelegere care nu respectă prevederile Legii achizițiilor publice.
     El a mai spus că Cristian Istodorescu a demisionat, la 30 ianuarie, din funcția de director al Direcției Cooperare Economică Internațională, Sinteză, Investiții din cadrul Ministerului Economiei.
     Șereș nu a făcut alte comentarii și nu a dorit să răspundă la întrebările presei, precizând că va oferi detalii suplimentare în zilele următoare.
     Acordul a fost semnat la nivel de secretari de stat din cadrul MEC și al Departamentului Federal al Afacerilor Economice din Confederația Elvețiană, la 16 iunie 2005, fiind apoi supus aprobării Guvernului, pe 22 septembrie 2005, conform procedurilor legale, cu avizul MEC și al MAE.
     Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a solicitat, săptămâna trecută, ministrului Economiei să suspende aplicarea acordului pentru a aduce clarificările necesare, astfel încât să nu existe nici o interpretare contrară legislației achizițiilor publice prin licitație.

Ciorbea așteaptă ca Băsescu să-i prezinte scuze

     Fostul premier Victor Ciorbea respinge acuzațiile formulate de președintele Traian Băsescu, despre care spune că dovedește fie o crasă necunoaștere a legii, fie ignoranță și precizează că așteaptă ca șeful statului să-i prezinte public scuze.
     Victor Ciorbea a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că afirmațiile lui Traian Băsescu referitoare la Ordonanța de Urgență 43/1997 privind Banca Agricolă sunt "cel puțin șocante" și dovedesc "fie o crasă necunoaștere a legii, fie o ignorare a ei, în stilul propriu".
     "Aștept în cel mai serios mod scuze publice din partea lui Traian Băsescu", a declarat Ciorbea. El a precizat că Ordonanța de Urgență 43/1997 este un act normativ care a reglementat o situație de notorietate publică, cunoscută de orice cetățean de pe stradă și, prin urmare, cu atât mai mult de actualul șef al statului care, la acea vreme, era ministru.
     Ciorbea a menționat că Ordonanța prevedea trecerea la datoria publică a pierderii înregistrată de Banca Agricolă. Banca Mondială și FMI erau "mai mult decât îngrijorate" și au avertizat de zeci de ori autoritățile de la București că trebuie să intervină pentru salvarea Băncii Agricole și Bancorex, astfel încât să fie evitat falimentul sistemului bancar din România, a precizat Ciorbea. El a adăugat că, de aceea, a fost necesară preluarea la datoria publică a datoriilor, de circa un miliard de dolari.
     Fostul premier a precizat că textul ordonanței făcea referire la o anexă, care nu a fost publicată din cauza conjuncturii. El a explicat că reprezntanții FMI, ai Băncii Mondiale, ca și cei ai BNR erau atât de speriați, încât toate discuțiile se desfățurau cu maximă discreție, deoarece, dacă opinia publică ar fi aflat de riscul în care se afla banca de a intra în faliment, ar fi dat năvală să-și ridice banii, ceea ce ar însemnat falimentarea băncii.
     Ciorbea a precizat că Ordonanța 48 din 10 septembrie 1997 a modificat Ordonanța 43, deoarece se stabilise exact cuantumul pierderii, care era de 3374,5 miliarde de lei. El a adăugat că, de această dată, a fost publicată în Monitorul Oficial și anexa, care se referea la situația datoriilor (credite, dobânzi, finanțarea campaniilor agricole etc.) Băncii Agricole la data de 30 iunie 1997.
     Fostul prim-ministru a subliniat că anexa nu face nici o referire la societățile care luaseră credite și că el nu a văzut vreodată lista datornicilor, aceasta fiind stabilită ulterior de o echipă formată din experți ai BNR, Ministerului Finanțelor și FPS.
     Mai mult, cele două ordonanțe au fost adoptate de Parlament prin Legea 166 din 17 august 1998, forul legislativ hotărând că "anexa se comunică celor interesați", a mai spus Ciorbea.
     "Deci, unde este celebra nerespectare a legii privitor la nepublicarea anexei?", a întrebat retoric Victor Ciorbea. El a subliniat că nu a fost vorba despre scutiri sau reeșalonări, ci de salvarea Băncii Agricole de la faliment, o ordonanță similară fiind adoptată și pentru Bancorex.
     Amintim că Valerian Stan, membru al conducerii Centrului de Resurse Juridice, susține că în 1994, ca parlamentar, Traian Băsescu a beneficiat, pentru afacerile sale private, de un credit de 200.000 de dolari, în condiții preferențiale, de la Banca Agricolă. În 1997, după ce a devenit ministru, Băsescu și-a șters datoria față de bancă, trecându-o la categoria "pierderi", printr-o ordonanță de urgență (nr. 43) - inițiată și adoptată de Guvern, a susținut Stan.
     Președintele Traian Băsescu a susținut, vineri, că nu a luat nici un credit de la Banca Agricolă, doar fratele său, care l-a și achitat și le cere lui Victor Ciorbea, Mugur Isărescu și Mircea Ciumara să-și asume responsabilitatea încălcării legii prin nepublicarea anexelor ordonanței 43/1997
     Mircea Băsescu a declarat, la rândul său, că singura implicare a fratelui său în obținerea creditului de 158.000 de dolari a fost că și-a pus apartamenul ca garanție, iar Valerian Stan știa de acum doi ani că acest credit nu era al lui Traian Băsescu.

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.