- Ministrul Justiţiei Monica Macovei pare că nu mai este în graţiile preşedintelui Traian Băsescu. Dovadă este modul în care s-a comportat şeful statului la şedinţa CSM, unde a apostrofat-o în repetate rânduri
     - "Tot timpul vrei să fii o excepţie", i-ar fi spus Băsescu, poate, deloc în glumă, ministrului Justiţiei. Unii susţin că schimbarea de atitudine a şefului statului faţă de doamna Monica ar fi cauzată de faptul că a fost lăudată de premier, iar alţii, mai informaţi, apreciază că doamna ministru s-a pus rău cu "serviciile" şi îi prezic un viitor pe lângă preşedinte asemănător cu al lui Cozmin Guşă şi, de ce nu, al Laviniei Şandru pe care Băsescu nu a ezitat să o repudieze...pe linia de centură!
     - Ziarele portocalii fac de mai multe zile caz de mătuşa lui Năstase. Asta poate ca să uite lumea de mega-acţiunea de aproximativ 2.000 de lei vechi vândută de Tăriceanu pentru 10.000 de euro, despre care nimeni nu mai zice nici pâs!
     - Ca să nu mai vorbim de o nouă metodă folosită de liberali pentru justificarea averilor - căsătoriile cu repetiţie şi banii de la nuntă, plus zestrea miresei. A doua soţie a ministrului Apărării, fosta domnişoară Bijboacă i-a adus ceva zestre lui Teodor Atanasiu - 64 de milioane din salariu, plus bijuterii de 10.000 de euro. Plus banii de la nuntă, care unul peste altul, cu ce a dăruit naşul, şi liberalii ceilalţi au umflat contul tinerei familii cu vreo 60.000 de "euroi" şi 30.000 de dolari. Exemplul se poate perpetua, mai ales că la început de an liberalii au început să divorţeze pe capete. Primul a fost deputatul de Iaşi Relu Fenechiu, iar ministrul sănătăţii Eugen Nicolăescu se pare că este şi el un bărbat liber. Urmează, probabil, să se căsătorească şi ei cu alte domnişoare "Bijboacă", cu zestre, nuntă şi tot tacâmul!
     - De ceva timp senatorul democrat Marius Marinescu se agită şi vrea să fie şi el băgat în seamă. După cum susţine presa, acum vrea să facă o lege "anti-mătuşi", care să prevadă că demnitarii trebuie să declare toate averile deţinute de unchi, mătuşi şi verişori. Dacă ne reamintim că şi şeful lui de partid Emil Boc, pe vremea când era un simplu deputat, vroia să facă o lege împotriva promovării în funcţii pe criterii de cumetrie şi că ajuns în fruntea bucatelor a fost primul care şi-a promovat finul în funcţia de prefect, ajungem la concluzia că iniţiativa lui Marinescu e doar o altă "chiftea" portocalie
     - La fel ca şi procopsirea Radioului public cu Maria Ţoghină, care duce de o bună bucată de vreme o luptă de gherilă cu angajaţii sus-amintitei instituţii. Cum cea mai bună metodă de a stăpâni este dezbinarea, tânăra noastră fostă colegă a făcut publice primele pe care fostul director Dragoş Şeuleanu le-a dat angajaţilor cu prilejul Crăciunului din 2004. În mod deloc surprinzător pentru noi pe listă apare şi Maria Ţoghină, care la acea dată era un simplu reporter, cu fabuloasa sumă de aproape 94 de milioane de lei. Mai clar, cam cât câştigă un reporter în aproape un an!
     - Că porecla de "Garcea" dată poliţiştilor e una pe măsură se dovedeşte la cele mai înalte niveluri. Într-un comunicat de presă, MAI face următoarele precizări:"Chestorul general Virgil Ardelean, şeful DGIP, precizează că nu are nici un fin de botez sau cununie în structurile MAI, prin urmare nu a fost naşul de cununie al ofiţerului Felician Fărcaş şi recomandă unui ofiţer de poliţie de la Crimă Organizată să-şi păstreze resursele şi inspiraţia pentru a-şi proteja propria lui imagine"

Xantipa

     Celui care urmăreşte cu atenţie scena politică nu se poate să-i fi scăpat faptul că, de o bună bucată de vreme, raportul de forţe între preşedinte şi premier tinde să se modifice.
     Relaţia a plecat din punctul în care câştigătorul (Băsescu) a luat totul, oferind, cu generozitate, câte ceva partenerului. Un Băsescu triumfător şi un Tăriceanu timorat de brusca sa avansare - acesta a fost tabloul debutului noii puteri. Cu un preşedinte în continuă ofensivă şi cu un premier la remorca acestuia, lucrurile au avoluat până la punctul în care acesta din urmă ar fi trebuit să fie scos din joc sub pretextul fragilităţii parlamentare, situaţie recuperabilă doar prin alegeri anticipate. O revelaţie proprie sau de grup (de interese) l-a împins însă pe Tăriceanu să facă primul său pas înainte, într-o acţiune de rezistenţă faţă de fratele mai mare. "Decizia irevocabilă" de a demisiona s-a revocat sub pretextul responsabilităţii faţă de mandat. A fost primul semn că percepţia istorică a raportului dintre cele două funcţii suferă o modificare în sensul prerogativelor constituţionale. Cu toate eforturile depuse în continuare de preşedinte pentru a demonstra că el este şeful - în care s-a recurs şi la diversiuni de genul celei lansate de Elena Udrea cu privire la telefonul dat de premier la Parchet - lucrurile au început să se schimbe, Tăriceanu subliniind cu fiecare prilej ideea că el este, totuşi, şeful guvernului şi că deciziile îi aparţin. Slab, ezitant, nesigur pe el la început, Tăriceanu a prins curaj odată cu conştientizarea faptului că are în spatele său o forţă politică capabilă să facă faţă presiunilor rapacelui său aliat.
     Anul 2006 a început sub aceste auspicii. În timp ce Traian Băsescu s-a dedicat momentelor pitoreşti - deblocarea Văii Oltului şi alunecările de teren din Vâlcea - Tăriceanu a organizat şi prezidat reuniuni importante, lansând mesaje şi consolidându-şi autoritatea de şef al guvernului.
     Până şi absenţa sa la şedinţa CSM-ului de miercuri a fost un semnal de independenţă, care a dorit să sublinieze faptul că are treburi mai importante decât să dădăcească magistraţii care, oricum, sunt independenţi faţă de puterea politică.
     În meciul de box dintre Băsescu şi Tăriceanu, ultimul s-a trezit din pumni, şi după câteva knock-down-uri, începe să preia controlul, punctând spectaculos.

Pentru a răspunde fie puteţi intra pe forum fie ne puteţi trimite un mail cu răspunsul dvs. aici