|
MISA și misterele ei |

Nimeni, nici până în ziua de azi, nu ne-a dumirit cum a reușit liderul MISA să iasă
din țară, cu Mădălina cu tot
|
Gregorian Bivolaru a beneficiat, în Suedia, de
asistență din partea unuia dintre avocații președintelui Traian Băsescu, Dan Apostol,
care a vizitat și locul de deținere al liderului spiritual al Mișcării de Integrare
Spirituală în Absolut din Malmo.
Avocatul Dan Apostol, din cadrul Baroului București, a confirmat
că s-a deplasat în Suedia pentru a-și reprezenta clientul, respectiv pe Gregorian
Bivolaru, la discutarea cererii de extrădare a acestuia, solicitare formulată de
Ministerul român al Justiției. Întrebat dacă ar putea constitui un eventual conflict
faptul că îl reprezintă atât pe președintele țării, cât și o persoană urmărită
pentru comiterea unor infracțiuni, Dan Apostol a declarat că este avocat și că acordă
asistență juridică clienților.
"Am grijă ca cei care mă angajează să nu fie ei în
conflict de interese, pentru că statutul de avocat îmi interzice", a spus Apostol.
În 2005, Dan Apostol s-a deplasat în Suedia, împreună cu
avocatul Tiberiu Bărbăcioru, unde a luat legătura cu apărătorii suedezi ai lui
Gregorian Bivolaru, înainte de a se discuta extrădarea clientului său.
Instanța suedeză, preciza, în expunerea de motive remisă
autorităților române, că a respins cererea de extrădare a lui Gregorian Bivolaru
deoarece a stabilit că probele acuzării în proces sunt insuficiente și că există
riscul ca liderul spiritual al MISA să fie supus unor persecuții grave. Bivolaru a
solicitat ulterior azil politic în țara în care a fost prins.
Înainte de a se pronunța asupra cererii de extrădare formulate
de statul român, instanța suedeză a luat declarații lui Gregorian Bivolaru,
Mădălinei Dumitru - presupusa victimă a acestuia în dosarul de corupție sexuală -
și altor martori, dar a apreciat și cu privire la ancheta desfășurată de procurorii
români.
Potrivit traducerii hotărârii Curții Supreme, pronunțată la
Stockholm în 21 octombrie, în timpul audierii sale, Gregorian Bivolaru a susținut că
nu este vinovat de faptele care îi sunt imputate - întreținere de raporturi sexuale cu
persoane aflate în dezavantaj și trafic cu carne vie - și că ordinele de arestare
emise pe numele lui sunt neîntemeiate. El a declarat, de asemenea, că, dacă ar fi
extrădat în România, ar fi persecutat. Bivolaru a spus că a fost persecutat atât în
timpul regimului comunist, cât și după 1990. El a susținut că toată campania
împotriva lui a fost consecința faptului că nu a desființat Mișcarea de Integrare
Spirituală în Absolut, astfel cum i-ar fi cerut, în 1994, "o persoană care s-a
prezentat a fi din partea partidului de guvernământ".
În noiembrie 2005, Biroul de emigrări din Suedia a dezbătut
solictarea lui Bivolaru de a primi azil, cerere ce a fost admisă în 23 decembrie.
Gregorian Bivolaru a primit dreptul de rezidență permanentă
în Suedia, având statut de refugiat, ceea ce prin legea suedeză este echivalent cu
statutul de azilant, el neputând fi extrădat.
Potrivit unui comunicat al Parchetului Curții de Apel
București, în perioada 2002-2004, Gregorian Bivolaru a abuzat de influența "ce
derivă din organizarea și desfășurarea unor cursuri specifice, a întreținut în mod
repetat acte sexuale și de perversiune sexuală cu o minoră, cooptată în prealabil ca
practicantă a cursurilor yoga în cadrul MISA". În acest dosar, Bivolaru este
judecat, în lipsă, la Tribunalul Sibiu. |
|
Pascariu și Cinteză,
audiați în dosarul Rompetrol |
Președintele HVB Bank România Dan Pascariu a avut, ieri, o discuție, la Parchetul
instanței supreme, în legătură cu solicitările procurorilor privind date și
informații în afacerea Rompetrol, prilej cu care a insistat pe respectarea secretului
bancar.
La ieșirea din sediul Parchetului Înaltei Curți de Casație
și Justiție, Pascariu a declarat că a fost invitat la o discuție cu procurorii, care a
durat 40 de minute, timp în care anchetatorii i-au reproșat că nu a dat curs
solicitării lor, însă le-a explicat că nu poate furniza datele cerute dacă în cauză
nu s-a declanșat urmărirea penală. Pascariu a adăugat că este obligat să-și
respecte clienții și că banca nu poate furniza informațiile solicitate atât timp cât
nu există o cauză penală declanșată împotriva societăților sau persoanelor vizate
de Parchet.
"Banca are responsabilități judiciare față de clienții
săi și există legi, norme, principii clare privind modul în care sunt furnizate,
manipulate informațiile. Trăim sub regimul secretului bancar și, dacă nu se respectă
acest secret, România se transformă într-un stat polițienesc", a spus Pascariu.
Președintele HVB România a subliniat că Legea 58 (Legea
bancară - n.r.) arată modul în care pot fi dezvăluite informații din zona bancară.
Pascariu a precizat că sprijină lupta anticorupție, pentru că
își dorește oameni de afaceri "curați", însă trebuie respectată legea.
Potrivit unor surse judiciare, mai mulți reprezentanți la vârf
ai sistemului bancar au primit citații pentru a se prezenta la Parchet, pentru a da
explicații în legătură cu modul în care au colaborat cu anchetatorii, în dosarul
Rompetrol.
Tot ieri, la Parchet a fost directorul Direcției de Supraveghere
din Banca Națională a României, Nicolae Cinteză, care a declarat, la finalul
întâlnirii cu procurorii instanței supreme, că BNR nu putea furniza informațiile
cerute, întrucât banca centrală are în evidență doar conturile băncilor și
trezoreriilor. La cererea Parchetului instanței supreme, instituțiile bancare pot pune
sub supraveghere conturile bancare și conturile asimilate acestora, fără să fie
declanșată urmărirea penală împotriva persoanei ale cărei circuite financiare sunt
verificate. În dosarul Rompetrol, mai multe persoane - printre care președintele
companiei, Dinu Patriciu - sunt cercetate în legătură cu modul de tranzacționare la
bursă a acțiunilor societății. |
Vântu este de
neatins |
Fostul președinte al Băncii Române de Scont (BRS), Teodor Nicolaescu (foto) - cercetat
într-un dosar privind fraudarea instituției -, a fost audiat, ieri, în cazul Fondului
Național de Acumulare (FNA), prilej cu care l-a caracterizat pe Sorin Ovidiu Vântu ca pe
un om cu relații sus-puse. Nicolaescu - acționar fondator la SOV Invest și fost
director general al Gelsor - a fost audiat în calitate de martor de Tribunalul
București. În fața instanței, el l-a caracterizat pe Sorin Ovidiu Vântu ca pe o
persoană cu relații foarte sus-puse și ca pe "un stăpân" ale cărui decizii
nu puteau fi încălcate de nimeni din grupul de firme Gelsor.
"Vântu are prieteni de nădejde, foarte sus-puși, adică
cei doi directori ai SRI și SIE, actualul președinte al Senatului, ofițeri superiori de
poliție, care îl vizitau și nu pentru anchetă, oameni de afaceri. Am îndoieli că
Ioana Maria Vlas ar fi putut declanșa un scandal privind situația FNA, înainte de
prăbușirea lui. Probabil că ar fi fost trimisă în exil, iar sesizarea ei ar fi fost
blocată de oamenii lui Vântu. Sorin Ovidiu Vântu ar fi scăpat", a declarat Teodor
Nicolaescu în fața instanței. Fostul președinte al BRS a mai declarat că, în
situația în care Ioana Maria Vlas ar fi realizat situația dezastruoasă a Fondului și
ar fi sesizat procurorii sau Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, consecințele ar
fi fost negative din toate punctele de vedere. Potrivit lui Nicolaescu, fondurile ar fi
căzut, situația financiară ar fi fost dezastruoasă, iar Ioana Maria Vlas ar fi fost
arestată. "Nu știu să i se fi opus cineva din grupul Gelsor lui Vântu. Avea
grijă ca cine pleca să nu-și mai găsească de lucru în altă parte, iar în situația
în care își găsea, rămânea tot omul lui Vântu", a mai declarat Nicolaescu.
Totodată, Nicolaescu a spus că toate actele semnate de el au fost legale.
Având în vedere aceste declarații, avocații celorlalte
părți au cerut reaudierea lui Vântu, dar instanța a decis că, pentru a se lua o
asemenea măsură, trebuie să se țină cont și de alte declarații. Teodor Nicolaescu
este cercetat în legătură cu frauda BRS, estimată la valoarea de aproximativ 19,2
milioane de dolari. |
Autosuspendări din CSM |
Doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au suspendat din funcțiile de
procurori șefi, unul dintre aceștia fiind fostul vicepreședinte al Consiliului, Liviu
Dăscălescu.
Dăscălescu - procuror general adjunct al Parchetului Curții de
Apel București și Nicolae Chiujdea - prim-procuror al Parchetului Judecătoriei
sectorului 1 București vor desfășura activități permanente în cadrul CSM, cei doi
renunțând la funcțiile de conducere deținute începând cu 16 ianuarie. Motivul este
legat de aderarea României la Uniunea Europeană, stabilită pentru 1 ianuarie 2007,
termen până la care Consiliul are de încheiat o serie de acțiuni referitoare la
activitatea instanțelor și parchetelor. |
|