Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), în luna noiembrie a anului trecut, salariul mediu net a avansat până la 744 lei, cu 4,3% peste nivelul din luna octombrie, ritm de creştere superior ratei lunare a inflaţiei, ca urmare a unor plăţi de stimulente şi prime, precum şi realizarea unei producţii superioare în diverse domenii de activitate.
     Totodată, în luna menţionată, rata inflaţiei a urcat la 1,2% (faţă de 0,9% în octombrie), ritm mediu de creştere înregistrat atât la preţurile mărfurilor alimentare şi nealimentare, cât şi la servicii. În aceeaşi lună, salariul mediu brut a fost de 1.017 de lei.
     Salariaţii din domeniul intermedierilor financiare, industria minieră şi cea a transporturilor aeriene au obţinut cele mai ridicate creşteri ale veniturilor, respectiv de 29,8%, 14,5% şi 12%. De altfel, cele mai mari remuneraţii medii sunt întâlnite în domeniile intermedierilor financiare şi în cel al transporturilor aeriene, unde venitul net mediu se ridică la 2.660 de lei, respectiv 1.824 de lei.
     Conform INS, creşterea salariului mediu net a fost determinată în principal de plata primelor şi a stimulentelor în silvicultură, exploatare forestieră, industria minieră, comerţ, hoteluri şi restaurante, intermedieri financiare, informatică şi cercetare-dezvoltare, precum şi de realizarea unei producţii superioare faţă de luna precedentă în industriile textilă, prelucrarea lemnului, de maşini şi aparate electrice, de echipamente pentru radio, televiziune şi comunicaţii, mijloace de transport rutier, captare, tratare şi distribuţie a apei, transporturi terestre şi aeriene.
     De asemenea, majorarea salariului mediu net a fost efectul plăţii unor drepturi salariale pentru perioadele anterioare în administraţia publică. Pe de altă parte, în industriile tutunului, metalurgică şi în activitatea de eliminare a deşeurilor şi a apelor uzate s-au înregistrat scăderi ale salariului mediu net. Această tendinţă a avut loc pe fondul acordării primelor şi sumelor pentru timpul lucrat suplimentar şi a primelor din profitul net.

     Conform unor surse din Ministerul Finanţelor Publice (MFP), datele preliminare pentru anul 2005 indică un deficit al bugetului consolidat de 0,7% din PIB. Veniturile bugetare preliminate reprezintă 29,7% din PIB, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 30,4% din PIB. Pe măsură ce se vor primi toate informaţiile privind veniturile şi cheltuielile de anul trecut, nivelul deficitului s-ar putea modifica, aşa cum s-a întamplat şi săptămâna trecută, când a urcat de la 0,5% la 0,7% din PIB.
     Informaţiile privind veniturile arată un nivel al încasărilor la bugetul consolidat pentru anul trecut de 81,3 miliarde lei noi, respectiv 29% din PIB estimat de Comisia Naţională de Prognoză în toamna acestui an (281,2 miliarde de lei).
     În primele 11 luni ale anului trecut, execuţia bugetară indica un excedent de 1% din PIB. În aceste condiţiii, deficitul de 0,7% din PIB de la final de an presupune un nivel al cheltuielilor în luna decembrie de aproape 4,4% din PIB, adică de 12,36 miliarde lei. Media cheltuielilor lunare pentru anul trecut s-a cifrat la 2,5% din PIB. Nivelul deficitului bugetar se înscrie sub previziunea de 1% din PIB stabilită de autorităţi la ultima rectificare bugetară şi corespunde mai mult cu solicitarea venită din partea FMI la negocierile eşuate din toamna trecută. Anul trecut, bugetul consolidat a înregistrat un deficit de 1,2% din PIB, iar pentru 2006 este proiectat un buget în care cheltuielile depăşesc veniturile totale cu numai 0,5% din PIB.

     Conform unui sondaj Reuters, euro, francul elveţian şi yenul japonez vor avea evoluţii pozitive în acest an, în condiţiile în care politica SUA de majorare a dobânzilor se apropie de sfârşit, erodând atractivitatea dolarului. Potrivit sondajului, realizat în rândul a 50 de analişti ai pieţei monetare, în următoarele 12 luni, euro va avansa la 1,26 dolari pe unitate, de la 1,205 dolari pe unitate.
     Francul elveţian se va aprecia la 1,21 unităţi pentru un dolar (de la aproximativ 1,2835 de unităţi/dolar), în timp ce yenul ar putea încheia anul la 108 unităţi pentru un dolar, comparativ cu nivelul de 115 unităţi pentru un dolar consemnat miercuri.
     Sondajul prevede şi accelerarea avansului yuanului în 2006, deşi evoluţia nu va fi satisfăcătoare pentru cei care susţin că moneda chineză este subevaluată. Creşteri modeste în raport cu dolarul sunt prevăzute şi în cazul lirei sterline şi al dolarului canadian, în timp ce dolarul australian şi-ar putea menţine tendinţa descendentă, ca urmare a diferenţei nefavorabile între ratele dobânzilor.
     Argumentele privind deprecierea dolarului se bazează în mare parte pe faptul că diferenţele dintre dobânzi, care au jucat un rol important în avansul neaşteptat al monedei americane în 2005, vor începe să exercite o influenţă negativă asupra acesteia. Analiştii prevăd o evoluţie favorabilă a economiei din zona euro precum şi a celei elveţiene, în timp ce ritmul de dezvoltare consemnat în SUA se va încetini uşor. Astfel, concomitent cu încheierea procesului de majorare a dobânzilor de către Fed, ar putea reapărea temeri legate de mărimea deficitului de cont curent al SUA.

     Banca Naţională a României a atras de la bănci aproximativ 4,5 miliarde de lei (circa 1,2 miliarde de euro), prin vânzarea de certificate de depozit cu scadenţa la trei luni, la o dobândă medie de 7,28%, cu 0,21% sub maximul acceptat.
     Banca centrală a oferit spre vânzare certificate de depozit în sumă de şase miliarde lei (1,6 miliarde euro). Dobânda maximă a fost 7,49%, dealerii anticipând că aceasta se va plasa între 7% şi 7,5%. Nivelul minim al dobânzii a fost de 6,43%.
     Licitaţia de ieri reprezintă prima operaţiune de sterilizare a supralichidităţii din piaţa monetară efectuată de BNR în acest an.

     Leul şi-a întrerupt aprecierea agresivă în raport cu euro, ca urmare a unor cumpărări mai mari de valută din partea unor clienţi, ceea ce arată că anticipaţiile jucătorilor nu indică o menţinere susţinută a trendului din ultimele zile.
     Primele cotaţii s-au plasat la 3,6280 - 3,6330 lei/euro, nivel la care s-au menţinut o bună parte din şedinţa de tranzacţionare pe piaţa interbancară. Pe fondul stabilităţii cursului, unii jucători au considerat că este oportun să cumpere valută sau să închidă anumite poziţii, iar cotaţiile au urcat la un maxim al zilei de 3,6420-3,6470 lei/euro. La pragul de sus, au intervenit vânzări mai mari de valută, cel mai probabil de la clienţi străini, iar cotaţiile au revenit în intervalul 3,6340 - 3,6390 lei/euro.
     Cursul de referinţă anunţat de BNR a fost de 3,6391 lei/euro, cu 0,7 bani peste niuvelul din şedinţa precedentă. În schimb, dolarul a pierdut 1,3 bani în raport cu moneda naţională, în principal din cauza situaţiei de pe pieţele internaţionale, unde moneda europerană a urcat până la 1,2163 dolari.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro