Poziţia Austriei faţă de integrarea României în Uniunea Europeană "a devenit mai favorabilă" în ultimele luni, iar Parlamentul de la Viena ar putea ratifica Tratatul de aderare a ţării noastre în primul trimestru al acestui an, a declarat, ieri, ambasadorul austriac la Bucureşti, Christian Zeileissen.
     Christian Zeileissen a susţinut, ieri, o conferinţă de presă, în care a prezentat priorităţile preşedinţiei austriece a Uniunii Europene. Cu acest prilej, ambasadorul a dezvăluit că problema ratificării Tratatului de aderare a României la UE a fost discutată cu opoziţia social-democrată din Austria. Conform lui Zeileissen, există semnale că social-democraţii nu se vor opune adoptării documentului, pentru care sunt necesare voturile a două treimi dintre membrii Parlamentului de la Viena.
     În ceea ce priveşte data aderării, Austria devine activă doar dacă există o recomandare din partea Comisiei Europene privind amânarea primirii României în UE, a explicat Christian Zeileissen. "În cazul în care Comisia va propune amânarea aderării cu un an şi dacă motivele pentru această recomandare au legătură cu unul dintre cele 14 puncte din domeniul Justiţie şi Afaceri Interne, decizia Consiliului trebuie luată cu majoritate calificată. Guvernul nostru (austriac - n.r.) a spus clar în numeroase rânduri că suntem favorabili aderării României la 1 ianuarie 2007. Dacă există o recomandare de amânare, este o problemă serioasă şi nu pot spune cum va reacţiona Guvernul austriac", a subliniat ambasadorul.

Raportul din 16 mai va fi decisiv
     Lucrurile se vor lămuri pe 16 mai, când Comisia Europeană (CE) va da publicităţii un nou raport privind progresele României. Până atunci, Executivul comunitar va trimite la Bucureşti 14 misiuni de evaluare, a informat, ieri, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele, prezent la conferinţa susţinută de ambasadorul Austriei. În legătură cu data aderării României, Scheele a declarat: "Dacă CE ar avea în acest moment un punct de vedere privind acest lucru, nu ar cheltui o mare sumă din fonduri europene pentru a trimite 14 misiuni de peer-review diferite în România şi un număr similar în Bulgaria, până în mai. Decizia CE va fi luată la 16 mai". Jonathan Scheele a mai explicat, de asemenea, că, în eventualitatea unei recomandări de amânare a aderării României, decizia va aparţine Consiliului European, nu Legislativului sau Executivului UE.

Nu avem normă la corupţi anchetaţi
     Pe de altă parte, Scheele a precizat că UE nu are obiective cantitative în ceea ce priveşte campania anticorupţie declanşată de autorităţile române şi nici liste cu anumite personalităţi care ar trebui anchetate.
     Comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, s-a referit în mod clar la eforturile de combatere a corupţiei în România, cu ocazia prezentării, pe 25 octombrie, a raportului de monitorizare în Parlamentul European. La momentul respectiv, Rehn "a deplâns faptul că un număr extrem de mare de cazuri a fost deschis, dar, în fapt, nici unul nu a progresat în cadrul sistemului", a reamintit Jonathan Scheelle. "Aşteptăm indicii că aceste cazuri îşi urmează cursul", a adăugat el. Scheele a subliniat că "nu este treaba UE să se amestece în cazuri concrete", dar a insistat că dosarele mari sau cele în care există acuzaţii puternice trebuie să fie tratate corect, fără întârzieri nejustificate, dar respectând deplin independenţa sistemului judiciar şi drepturile părţilor.
     "Procesul de urmărire judiciară şi justiţia nu ar trebui influenţate de comenzi politice de nici o parte. Ar trebui lăsate să-şi urmeze cursul. A impune termene limită în asemenea proceduri nu este decizia corectă", a spus şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti.

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro

Netanyahu cere demisia miniştrilor Likud
     În timp ce israelienii sunt atenţi la evoluţia stării de sănătate a celui pe care mulţi l-au considerat cea mai bună speranţă de a încheia pacea cu palestinienii, apele politicii statului evreu încep din nou să se agite. Liderul Likud, Benjamin Netanyahu, le-a cerut celor patru miniştri ai formaţiunii pe care o conduce să-şi prezinte, ieri, demisiile. Trei dintre cei patru membri ai Cabinetului israelian - ministrul Agriculturii, Yisrael Katz, cel al Educaţiei, Limor Livnat, şi ministrul Sănătăţii, Danny Naveh, au răspuns pozitiv la solicitarea lui Netanyahu.
     Cel de-al patrulea ministru Likud, şeful diplomaţiei israeliene, Silvan Shalom, îşi va amâna probabil până duminică demisia, în semn de sfidare faţă de Netanyahu, cu care s-a confruntat în cursa pentru conducerea partidului. Liderul Likud a explicat că aceste demisii devin imperioase, deoarece partidul său nu poate avea o campanie electorală convingătoare atâta vreme cât miniştrii săi fac parte dintr-un cabinet pe care ar trebui să îl critice.
     Demisiile nu vor afecta însă direct funcţionarea Guvernului, condus de premierul interimar Ehud Olmert până la alegerile generale de la 28 martie.

Kadima este favorit la alegeri
     Kadima, partidul creat, recent, de premier pentru a obţine o largă susţinere deciziei de retragere din Fâşia Gaza, încearcă să îşi contureze la rândul său o strategie în vederea alegerilor din martie, însă întâmpină dificultăţi din cauza incertitudinii privind şansele de însănătoşire ale fondatorului său. Kadima a anunţat că intenţionează să-l plaseze pe Sharon în mod simbolic, în fruntea listei care va fi prezentată la alegeri, iar Olmert va fi, cel mai probabil, candidatul formaţiunii pentru funcţia de prim-ministru.
     Interesant este că, după hemoragia suferită de Sharon, puţini analişti mai credeau în şansele de supravieţuire ale partidului, considerat un produs al forţei lui Sharon. Dar, potrivit unor sondaje publicate în cotidienele "Maariv şi Haaretz", partidul Kadima ar putea câştiga 44, respectiv, 45 dintre cele 120 de mandate din Knesset, acesta fiind cel mai bun rezultat înregistrat până în prezent.
     Likud, partidul care a dominat scena politică a Israelului timp de peste trei decenii, a căzut în dizgraţia electoratului după plecarea lui Sharon, în noiembrie.

Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro

Oficialii de la Bruxelles aşteaptă dovezi clare
     UE nu îşi asumă responsabilitatea verificării statelor membre sau candidate în scandalul închisorilor secrete ale CIA, a anunţat Friso Abbing, purtătorul de cuvânt al comisarului auropean pentru Justiţie, Franco Frattini, citat de Deutsche Welle. "Nu există nici un drept de a investiga prevăzut în contractul de funcţionare a Uniunii. Respectarea drepturilor omului revine statelor membre, dar, în cazul în care prevederile în vigoare sunt încălcate, Consiliul Europei poate iniţia anchete", a explicat Abbing. Poziţia oficială a autorităţilor europene este de a accepta respingerea acuzaţiilor de către guvernele de la Bucureşti, Sofia şi Varşovia, a anunţat Friso Abbing: "Trebuie să descoperim fapte. Şi la acest punct nu am ajuns încă", a spus oficialul european.
     Pe aceeaşi linie s-au înscris şi declaraţiile făcute, ieri, la Bucureşti, de către ambasadorul Austriei în România, Christian Zeileissen. Oficialul austriac a reamintit că autorităţile române au negat categoric zvonurile privind prezenţa pe teritoriul ţării noastre a unor închisori CIA. "Nimeni nu poate spune în ce măsură şi în ce mod aceste acuzaţii se vor verifica prin fapte", a adăugat Zeileissen. (Dan Stancu)