Care sunt grupurile de
interese? |

Sunt convins că va veni o vreme în care românii vă vor vedea adevărata față într-o
lumină reală, chiar dacă veți avea grijă să trageți mai adânc pe ochi celebrul fes
prezidențial, îi scrie Dan Voiculescu lui Traian Băsescu
|
Președintele Partidului Conservator, Dan Voiculescu,
i-a trimis o scrisoare deschisă președintelui Traian Băsescu, cerându-i să precizeze
care sunt grupurile de interese din jurul Ministerului Economiei.
"Nu vă puteți afișa la nesfârșit cu un aer superior în
fața românilor, spunându-le: <<Atenție, știu că
sunteți furați de grupuri de interese!>>, fără să
nominalizați aceste grupuri", susține Voiculescu în scrisoarea adresată lui
Băsescu, remisă presei de Partidul Conservator.
Liderul PC crede că șeful statului ori cunoaște aceste grupuri
și, nedezvăluindu-le, devine "complice" cu acestea, ori nu le cunoaște și,
atunci, este "un simplu demagog, bântuit, zi de zi, de febra imaginii proprii".
"Ca lider de partid, nu pot să accept să planeze suspiciuni
asupra unui minister din portofoliul PC și asupra unui tânăr ministru conservator numai
din cauza exercițiilor de imagine care vă sunt caracteristice", adaugă Voiculescu.
Președintele PC precizează că atitudinea președintelui Băsescu, de tipul "dă și
fugi", îl face să nu-și schimbe opinia potrivit căreia șeful statului a fost și
rămâne "un mare ipocrit".
Voiculescu susține că Băsescu, în calitate de "cel mai
informat om din stat", ar trebui să comunice opiniei publice, în mod transparent,
care sunt grupurile de interese din jurul MEC care au "ridicat" prețul gazelor în
România.
"Personal, deși vă considerați perfect, mă îndoiesc că o
veți face. Dar sunt convins că va veni o vreme în care românii vă vor vedea
adevărata față într-o lumină reală, chiar dacă veți avea grijă să trageți mai
adânc pe ochi celebrul fes prezidențial", își încheie Voiculescu scrisoarea.
Conservatorii încep să fluture ieșirea de la guvernare
Biroul Permanent al Partidului Conservator, care se va reuni în
data de 21 ianuarie, va analiza cele două curente de opinie antagonice din interiorul
formațiunii, unul privind părăsirea coaliției de guvernare, iar cel de-al doilea
referitor la continuarea colaborării cu PNL, PD și UDMR.
Reprezentanții PC au anunțat, ieri, într-o conferință de
presă, că Biroul Permanent se va reuni în 21 ianuarie, la 12 februarie urmând să se
organizeze Congresul Extraordinar. Potrivit viceliderului senatorilor PC, Sabin Cutaș,
reprezentanții BP vor analiza cele două curente de opinie din interiorul partidului.
Primul reprezentat de deputatul Bogdan Ciucă, susține ieșirea partidului de la
guvernare pe motivul neîndeplinirii promisiunilor asumate față de electorat, iar al
doilea, reprezentat de vicepremierul George Copos, militează pentru respectarea
protocolului de colaborare.
Potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt, Bogdan Ciucă,
"moțiunea" conservatorilor nu vizează întocmai ieșirea de la guvernare. "Este
o propunere de a analiza această oportunitate din perspectiva electoratului PC, față de
care noi am făcut anumite promisiuni și, după un an de guvernare, mare parte dintre ele
nu am reușit să le impunem", a declarat Ciucă. El a apreciat că mai sunt și alte
voci în partid, în special reprezentanți din teritoriu, care susțin părăsirea
coaliției.
"Vom vedea dacă, după prezentarea celor două moțiuni, vom
reuși să ajungem la o concluzie. Oricum, nu poate să fie decizia unui BP, trebuie să
fie decizia forului superior, respectiv a Congresului. În Biroul Permanent se va face o
analiză a celor două moțiuni, iar la Congres se va merge cu rezultatul analizei",
a precizat Ciucă.
Printre inițiativele PC de anul trecut care nu au fost supuse
dezbaterii Parlamentului se află reducerea TVA la produsele de bază, reforma clasei
politice, sistem parlamentar unicameral și vot uninominal, Legea Voiculescu și
înființarea unei agenții care să se ocupe de verificarea averilor acumulate în mod
fraudulos nu numai la demnitari, ci la întreaga populație.
Totodată, Ciucă a mai ținut să reamintească faptul că "PC
nu va vota nici la Camera Deputaților, așa cum nu a votat nici la Senat", proiectul
de lege privind statutul minorităților dacă între prevederile sale nu vor fi incluse
amendamentele privind reprezentarea românilor în județele în care sunt minoritari. |
Prea multe ordonanțe de
urgență! |
Senatorul UDMR de Covasna Puskas Balint consideră
că problemele de anul trecut din Coaliție au frânat activitatea Parlamentului și
Guvernului și că deseori a fost destul de greu să se ajungă la un acord privind
interesele politice ale fiecărui partid în parte. "Dacă dorim ca lecțiile să fie
făcute până la 1 ianuarie 2007, pentru integrarea României în UE, atunci trebuie să
fim, în acest an, mult mai exigenți față de noi", a precizat senatorul UDMR.
În ceea ce privește activitatea Senatului, Puskas susține că,
din nefericire, au fost foarte multe ordonanțe de urgență.
"Fiecare partid, în campania electorală, își propune
eliminarea ordonanțelor de urgență, dar, când ajunge la guvernare, continuă să le
promoveze", a adăugat Puskas. Potrivit acestuia, UDMR este deranjată de faptul că
majoritatea legilor sunt promovate, în continuare, în acest mod. |
De ce să fim acuzați fără
probe? |
Senatorul Norica Nicolai, președintele Comisiei de anchetă asupra presupuselor
închisori CIA, spune că trebuie să avem o activitate proactivă. "Din păcate, se
escaladează din partea unor oameni politici din Uniunea Europeană afirmațiile privind
prezența unor așa-zise închisori ale CIA pe teritoriul României", a declarat
senatorul liberal. "Atât președintele, cât și premierul au
negat acest lucru. Am considerat că Parlamentul are obligația să demonstreze adevărul
sau neadevărul acestor afirmații. Din păcate, până acum, am fost în defensivă, nu
am avut o activitate proactivă. Ne acuză fără nici un fel de dovadă și rostul
acestei comisii este acela de a face să înceteze aceste acuzații", a mai precizat
senatorul. Norica Nicolai spune că, din informațiile pe care le are, înființarea
acestei comisii parlamentare a fost bine primită la Bruxelles. (A.M. Press) |
 |
| Acum 65 de ani - 13 ianuarie 1941 |
Din "Însemnările
zilnice" ale regelui Carol al II-lea* |
Ca
și sufletele noastre, vremea este oribilă. Plouă continuu. Rămânem în aceeași stare
exasperantă de așteptare. Suner se plimbă și tot fără răspuns rămân. Noaptea a
fost grea, fără somn pentru Duduia; chiar și eu cu greu ajung să adorm. Ce să mai
repet zilnic același lucru, tot aceeași stare atât de dureroasă și de sfâșietoare
pentru nervi.
Știri din lume sunt tot bombardamentele brutale a[le] Londrei,
ripostele mai slabe ale englejilor asupra Germaniei, Franței ocupate și Italiei,
pregătirea atacului final la Tobruk și înaintarea grecilor spre Berati. În general, o
nuanță de avantaj pentru Aliați. Italienii, enervați, au schimbat pe comandantul din
Albania, trimițând acolo chiar pe șeful M[arelui] St[at] M[ajor] să ieie comanda.
Noaptea, telefonează "Lazăr", de la Lisabona, că
americanul de la Madrid a primit instrucțiuni și că se poate conta pe el. O altă
informație din țară arată că Tătărăscu se găsește tot acolo, păstrat în
așa-zisă siguranță la Ministerul de Interne. |
* Editura Scripta, 2003 |
 |
Cimitirul Bellu (VI) |
Ion Georgescu va construi mausoleul Iuliei Hașdeu
(1869-1888), după indicațiile tatălui său, Bogdan Petriceicu-Hașdeu, monument care a
fost profanat grav după 1990. Tot el este autorul monumentului funerar al lui C.A.
Rosetti (în colaborare cu Carol Storck), al lui Pake Protopopescu (1845-1893) precum și
al busturilor și monumentelor Dorei Dalles (1875-1892), al generalului Alexandru Cernat
(1828-1893), al lui I. L. Caragiale (1852-1912), al lui Mihai Eminescu (1850-1889), al
pictorului Constantin Lecca (1810-1887) sau al lui Aurel Vlaicu (1882-1913; în Cimitirul
Bellu Militar).
Milița Petrașcu i-a înfățișat, în busturi și monumente
funerare, pe scriitorii Liviu Rebreanu (1885-1944) și Panait Istrati (1884-1935), pe
actorul Mișu Fotino (1886-1970), dar a realizat - împreună cu arhitectul I. Davidescu
- și cavoul lui Barbu Oteteleșanu.
Monumentele funerare ale generalului Ion Dragalina (1860-1916;
Bellu Militar) și amiralului Vasile Urseanu (1848-1926) poartă semnătura sculptorului
Teodor Burcă, în timp ce Cornel Medrea le-a realizat pe cele ale lui Șt. O. Iosif
(1875-1913) și Alex. G. Florescu iar Ion Vlasiu pe acela al lui George Coșbuc
(1866-1918).
Pe lângă aceste cripte și cavouri impozante, Cimitirul Bellu
mai posedă și alte monumente funerare la fel de valoroase din punct de vedere artistic:
sarcofagele unor mari personalități ale vieții politice și românești. Între acestea
se disting: frații Scarlat Kretzulescu (1810-1873), Nicolae Kretzulescu (1812-1900) -
prim ministru al României (1862-1863, 1865-1866) și președinte al Academiei Române -
și Constantin Kretzulescu (1809-1884), de asemenea prim ministru (1859, 1867),
înmormântați toți trei într-un sarcofag de marmură neagră; marele agă Constantin
Th. Kretzulescu (1796-1871), al cărui sarcofag a fost lucrat la Viena de arhitectul
Wasserburger; colecționarii de artă Elena (1864-1934) și Anastase Simu (1854-1935);
Dimitrie A. Sturza (1833-1914) - fost prim-ministru al României (1895-1896, 1897-1899,
1901-1904, 1907-1908), secretar general al Academiei Române și președinte al Partidului
Național Liberal - înmormântat într-un sarcofag din marmură de Carrara lucrat în
Italia; familia Natalia (1854-1943) și Vasile Vlădoianu (1841-1907) etc.
Toate aceste monumente fac din Cimitirul Bellu nu numai un
panteon național, ci și depozitarul unor valori artistice de excepție, care ar trebui
să-i îndemne pe bucureșteni nu doar să-l viziteze, ci să-l păstreze așa cum se
cuvine. Este adăpostit aici - în cavourile somptuoase ori sub lespezile reci de
marmură - trecutul nostru istoric din ultimii 143 de ani și cei care l-au făurit. Se
cade, așadar, - urmând exemplul țărilor civilizate - să avem mai multă grijă
față de el! (Narcis Dorin Ion, "București în căutarea Micului
Paris", Ed. Tritonic, 2003) |
|