Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

spacer1.jpg (1537 bytes)

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Viața de lângă noi
Externe
Sport
Demnitarul de serviciu
Jurnal - Carol al II-lea
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Eveniment
Actualitate
Justiție
Utile
Chenarul bunului simț
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Costel Constantin în Ștefan cel Mare

     Societarul de onoare al Naționalului bucureștean, actorul Costel Constantin a putut fi văzut, ieri seară, la Sala Mare în spectacolul "Apus de soare", în regia lui Dan Pița, unde îl interpretează pe voievodul Ștefan cel Mare.
     Interesantă opțiunea directorului Ion Caramitru de a relua în repertoriu mai toate spectacolele montate sub directoratul lui Dinu Săraru. Așa se explică de ce montarea Apus de soare, care nu s-a mai jucat de o bună perioadă de timp, revine pe scena Naționalului. După cum se știe, la vremea premierei părerile au fost foarte împărțite, dar cele mai multe puneau în discuție costurile uriașe ale montării și realizarea, care semăna mai degrabă cu o telenovelă, în care kitsch-ul era la el acasă. Au făcut vâlvă, mai ales, decorul fastuos, costumele lucrate cu fir de aur și pietre semiprețioase în atelierele Mănăstirii Neamț, sabia, copie fidelă după originalul existent în Turcia, scenele de cascadorie și jocul luminilor. Regizorul acestei megaproducții este Dan Pița. În rolul lui Ștefan cel Mare el l-a ales pe experimentatul actor Costel Constantin. De altfel, actorul s-a mai întâlnit cu regizorul în două dintre filmele, ce poartă semnătura Dan Pița: Tănase Scatiu și Pepe și Fifi. Desigur că atunci când i s-a propus a primit acest rol cu interes și entuziasm și s-a simțit foarte responsabil, pentru că nu era vorba numai de un rol oarecare într-un spectacol, ci de unul emblematic atât pentru dramaturgia noastră, cât și pentru destinul istoric al țării. A studiat foate mult documentele, cărțile legate de viața marelui domnitor. Misiunea era extrem de dificilă, pentru că să nu uităm în conștiința publicului personajul Ștefan cel Mare era asociat cu memorabila interpretare a maestrului George Calboreanu. "Am studiat mult personajul lui Ștefan cel Mare și am descoperit că atunci când a murit avea numai 67 de ani. A domnit 47 de ani și a avut 33 de bătălii, din care nu a pierdut decât două. Pentru mine întâlnirea cu acest personaj este o provocare și o responsabilitate morală și artistică" - este de părere Costel Constatin. Actorul, și regizorul își doresc să vină mai ales generația tânără.

Irina Budeanu
irina.budeanu@azi.ro

        "Dacă afirmăm, senin, că peștele cel mare sunt liderii politici sau administrativi din trecut, cărora le tot deschidem dosare televizate, nu avem de-a face cu o acțiune judiciară, ci cu o manipulare politică. Pescuind ca să facă pe plac raportorilor europeni și să umple cum trebuie prima pagină a ziarelor, Alianța D.A. uită complet marele ocean de probleme în care înoată și rechinii, și sardelele și care permite existența corupției. Rechinii lui Băsescu sunt numai aripioara de la suprafață a adevăratului pește mare. În fond, ce poate crede omul de rând despre viziunea roz a premierului, când el e nevoit să dea în continuare șpagă în multe mâini întinse generos, dar, spre deosebire de trecut, nimeni nu mai pare a băga asta în seamă (dacă mai iese vreun caz la iveală, cu siguranță e vorba de vreun pesedist deghizat pervers în portocală). Sau, când omul vede cum defilează în ziare afacerile imobiliare ale mai marilor zilei, case luate dubios de la stat, case vândute dubios către stat, case obținute dubios în justiție. Câți pesediști trebuie arestați pentru fiecare afacere necurată a unui actual guvernant?" Adrian Năstase ("Jurnalul Național", 12 ianuarie 2006)

Acad. Eugen Simion nu mai vrea să fie "președinte etern"

     Acuzat de o anume parte a presei că s-ar încăpățâna să rămână la conducerea Academiei Române, acad. Eugen Simion nu mai vrea să participe la alegerile care se vor organiza anul acesta. În opinia sa, conducerea forului ar trebui preluată de un coleg de la științele exacte. Însă, totuși își rezervă dreptul de a pregăti, așa cum se cuvine, sărbătoarea împlinirii a 140 de ani de la înființarea Academiei, care va fi pe 4 aprilie. Ce ar trebui făcut în continuare la Academie? Profesorul Simion are o idee clară. În primul rând ar trebui regândit sistemul de cercetare. "Deși am fost acuzat de acad. Mihai Drăgănescu pentru faptul că vreau să desființez secțiile științifice, eu nu fac nimic de genul acesta. Nu vreau să le desființez. Altceva, în opinia mea, este important. Se poate discuta dacă, spre exemplu, este corect ca secția de istorie, care are o plajă atât de mare, să aibă același număr de membri cu o secție care are o singură disciplină? Însă, propunerile făcute reglementează puțin situația. Intrarea în Academie se va face cu mai mulți candidați. Spre exemplu, pentru secția de filologie, vor putea candida doi sau trei" - este de părere profesorul. Cu toate că în Academie locurile sunt fixe, adică 181, se va vedea ce soluții vor adopta membrii Adunării Generale. Până acum intrarea în cel mai înalt for științific și cultural era doar pentru un singur candidat. Poate, la finele acestui an, vom vedea care vor fi noile reglementări academice. (M.C.)

"Dicționar..." și "Introducere"

Dicționar...
     La Librăria Eminescu puteți găsi volumul Dicționar khazar - român-lexicon în 100.000 de cuvinte, de Milorad Pavic, publicat la Editura Paralela 45, în traducerea Marianei Ștefănescu. Prețul acestuia este de 20,00 RON. Romancier, povestitor, poet, istoric și critic literar, dramaturg, profesor universitar, scriitorul sârb Milorad Pavic debutează ca poet, în anul 1967, cu Palimpsest, plachetă urmată de cinci volume de povestiri.. Seria romanelor, începută furtunos cu Dicționar khazar, apărut în 1984, va fi continuată cu Peisaj pictat în ceai, O iubire la Țarigrad. Îndreptar de ghicit, iar în 2003 îi apare un roman pentru copii. Nu în ultimul rând, Milorad Pavic este și autorul a două lucrări de referință: Istoria literaturii sârbe. Perioada barocă și Istoria literaturii sârbe. Clasicism și preromantism. Romanul, publicat acum la Editura Paralela 45, este considerat unul dintre cele mai bune volume ale lui Milorad Pavic. Această carte, care a schimbat fața literaturii, care continuă să surprindă mereu alte generații, fiind tradusă în peste 60 de limbi, este nominalizată, în 1991 - de către Rusia, SUA, Brazilia și Israel - , la Premiul Nobel pentru literatură.

Introducere....
     La aceeași librărie mai puteți găsi și volumul I din Introducere și comentariu la Sfânta Scriptură, apărută la Editura Galaxia Gutenberg. Prețul este de 94,99 RON. Coordonatorii ediției originale sunt Raymond E. Brown, Joseph A. Fitzmyer, Roland E. Murphy, iar traducerea și prelucrarea pentru limba română îi aparține lui P. Dumitru Groșan.

Mariana Criș
mariana.cris@azi.ro

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.