|
Ișalnița este sub lupa
Consiliului Concurenței |
Instituția condusă de Mihai Berinde va solicita recuperarea unor ajutoare de stat,
vizată fiind și Termocentrala de la Ișalnița
|
Consiliul Concurenței va solicita justiției anularea
contractelor administrative încheiate fără avizul său pentru garantarea de către stat
a creditelor externe contractate de către complexul energetic Craiova, pentru
Termocentrala Ișalnița, și va recupera ajutoarele de stat acordate ilegal.
Măsura a fost aprobată recent de Guvern, printr-o hotărâre
care modifică un act normativ similar, aprobat de fostul Executiv, prin care Ministerul
Finanțelor garanta în totalitate împrumuturile externe în valoare totală de maximum
196 milioane euro, contractate de către complexul energetic Craiova, pentru reabilitarea
și modernizarea blocului 7 de 315 MW din Termocentrala Ișalnița.
Ulterior, valoarea împrumuturilor a fost majorată la 210
milioane euro.
Vechiul act normativ stabilea că împrumuturile, dobânzile,
primele de asigurare, comisioanele și celelalte costuri vor fi restituite din fondurile
proprii ale complexului energetic, dar nu făcea nici o referire la necesitatea obținerii
unui aviz din partea Consiliului Concurenței pentru această măsură.
Actualul Guvern a decis să modifice hotărârea respectivă,
stabilind că măsura trebuie notificată Consiliului Concurenței și ajutorul de stat va
fi acordat efectiv numai cu autorizarea Consiliului.
S-a decis, totodată, ca membrii Consiliului Concurenței să
solicite instanțelor de judecată anularea actelor administrative emise și a
contractelor administrative încheiate fără ca măsura să fi fost notificată
Consiliului, precum și recuperarea/rambursarea ajutoarelor de stat ilegale.
La jumătatea lunii septembrie, Guvernul a decis că firmele care
au primit ilegal ajutoare de stat vor fi obligate să plătească o dobândă calculată
de la data la care au beneficiat de această decizie și până la momentul în care
sumele ce fac obiectul ajutorului sunt recuperate. Ajutoarele de stat acordate ilegal vor
putea fi suspendate și recuperate prin emiterea unei decizii fie de către Consiliul
Concurenței, fie de către instituția care a acordat ajutorul. Deciziile emise în acest
sens vor constitui titluri executorii, în vederea executării silite. |
|
|
Informaticienii vor fi
impozitați pe venit |
Scutirea de impozit pe venit pentru persoanele care lucrează în domeniul producției de
programe informatice va fi eliminată anul viitor, potrivit celei mai recente propuneri de
modificare a Codului Fiscal, după ce Consiliul Concurenței a comunicat Finanțelor că
facilitatea este un ajutor de stat, care nu poate fi acordat în această formă.
În varianta anterioară a Codului Fiscal, din 16 noiembrie,
exista o notă în care se arăta că scutirea de impozit va fi menținută numai cu
avizul Consiliului Concurenței, însă în forma proiectului din 21 noiembrie nota nu mai
este inclusă, iar articolul referitor la această facilitate a fost abrogat.
"Am transmis Ministerului Finanțelor Publice punctul de
vedere al Consiliului Concurenței referitor la scutirea de la plata impozitului pe venit
pentru persoanele care lucrează în domeniul producției de programe informatice.
Scutirea reprezintă un ajutor de stat de operare, care nu poate fi acceptat în această
formă, pe baza criteriilor prevăzute în legislația românească, armonizată cu
normele europene. Am sugerat ca această facilitate să nu mai fie introdusă în
legislația în materie", a declarat agenției Mediafax președintele Consiliului
Concurenței, Mihai Berinde.
El a adăugat că o altă sugestie a fost aceea de a se recurge
la formele de ajutor de stat care sunt permise privind angajarea de forță de muncă,
formarea profesională, cercetare-dezvoltare, dezvoltarea IMM-urilor, dezvoltare
regională etc.
Scutirea de la plata impozitului pe venit pentru angajații care
produc programe informatice a fost introdusă la jumătatea anului 2001. |
Noi măsuri SAPARD așteaptă
acreditarea Comisiei Europene |
Un număr de patru măsuri SAPARD, pentru care sunt alocate fonduri de 220 milioane euro,
ar putea fi acreditate de Comisia Europeană până la sfârșitul anului sau cel mai
târziu în ianuarie 2006, a declarat directorul general al Agenției SAPARD, Samoilă
Szabo.
"Suntem în așteptarea acreditării. Sperăm ca în
decembrie, sau cel mai târziu în ianuarie să începem implementarea noilor
măsuri", a spus Szabo.
El a precizat că documentația a fost deja trimisă la Comisia
Europeană, ținându-se cont de observațiile făcute de reprezentanții UE care au fost,
luna trecută, în România pentru o misiune de audit.
Reprezentantul SAPARD a mai precizat că acreditarea noilor
programe este în întârziere cu câteva luni, din cauza mai multor probleme, printre
care se numără și modificările suferite de legislația privind constituirea grupurilor
de producători.
Cele patru măsuri vizează îmbunătățirea structurilor în
vederea realizării controlului de calitate veterinar și fitosanitar pentru calitatea
produselor alimentare și pentru protecția consumatorilor (41 milioane euro), precum și
constituirea grupurilor de producători (13 milioane euro).
De asemenea, se vor aloca fonduri pentru proiecte care vor
promova metode agricole de producție destinate să protejeze mediul și să mențină
peisajul rural (39 milioane euro).
O altă măsură care va fi acreditată este cea privind
silvicultura, iar fondurile comunitare atribuite vor putea fi folosite pentru
împădurirea de terenuri agricole productive și neproductive, dar și pentru o serie de
investiții noi (127 milioane euro).
În ceea ce privește programul privind managementul resurselor
de apă (20 milioane euro), acesta nu va urma procedura de acreditare, fondurile fiind
realocate pentru lucrări de protecția împotriva inundațiilor.
De asemenea, Comisia Europeană ar putea aproba tot până la
sfârșitul anului realocarea a circa 168,9 milioane euro, de la submăsurile pentru care
solicitările sunt mici, pentru proiectele de infrastructură rurală calamitate de
inundații. România poate primi de la UE, până în anul 2007, prin intermediul
Agenției SAPARD, peste 1,4 miliarde de euro. În prezent sunt acreditate șase măsuri
SAPARD. |
| Coșul zilnic |
Codul imprevizibil |
Bun sau mai puțin
bun, Codul Fiscal lăsat "moștenire" de guvernarea precedentă avea filozofia
lui, coerența internă strict necesară unui act normativ de o asemenea importanță. El
fusese corelat cu politicile bugetare multianuale (vezi, de pildă, Raportul la proiectele
de buget pentru 2005, care conținea și o proiecție mai largă, până în 2007, iar la
unele capitole până în 2008), astfel încât se asigura un minimum de stabilitate în
acest domeniu esențial pentru mediul de afaceri, pentru fiecare contribuabil - persoană
fizică.
Introducerea cotei unice (intempestiv, în ultimele zile ale
anului trecut) fără o corelare cu restul prevederilor Codului Fiscal a bulversat totul.
În pofida prevederilor legale exprese, potrivit cărora orice modificare a Codului se
cerea adoptată cu cel puțin șase luni înainte de data aplicării, s-au operat
schimbări care - la rândul lor - au accentuat instabilitatea fiscală.
Dacă toate acestea nu erau de ajuns, iată, în ultima
săptămână, s-a bătut recordul în materie. Deși la înscăunarea actualului ministru
al Finanțelor Publice s-au operat, la intervale scurte, modificări la capitole
importante ale Codului Fiscal, contribuabilii fiind asigurați că, în sfârșit,
"totul este bătut în cuie", zilele trecute s-au propus alte și alte
modificări, și nu unele minore. Ele privesc, între altele, impozitele pe autovehicule,
pe terenuri și clădiri, accizele la țigări (sursa unui imens scandal), eliminarea unor
deduceri, impozitarea veniturilor din dobânzi și din tranzacții bursiere, revenirea la
impozitarea programatorilor.
Nu mai este cazul să intrăm în detalii, mai ales că nici
noile propuneri "nu sunt bătute în cuie". Ne putem aștepta și la alte
schimbări.
Este de admirat imaginația finanțiștilor, care tot inventează
biruri și găsesc tot felul de chichițe care complică foarte mult lucrurile, făcând
astfel ca importantul Cod Fiscal să devină mai stufos, mai dificil de digerat de
neinițiați.
Dacă la toate acestea adăugăm anomalia reprezentată de faptul
că proiectele de buget pentru 2006 se discută în Parlament în absența unui Cod Fiscal
cu șansa de a nu mai fi modificat cel puțin în prima jumătate a anului viitor, ne dăm
seama că avem de-a face cu o situație greu de justificat și de acceptat. Bune sau rele,
schimbările se cer adoptate de urgență înainte de votarea proiectelor de buget, astfel
încât să poată fi aduse corecturile strict necesare.
Incertitudinile provocate de stările de fapt amintite sunt tot
ce poate fi mai contraindicat în condițiile în care stabilitatea economică și, pe
cale de consecință, stabilitatea politică și socială reprezintă criterii esențiale,
eliminatorii în Raportul de țară pe care Comisia Europeană îl pregătește pentru
primăvara anului viitor. Joaca din prezent cu politicile fiscale și bugetare ne costă
și ne va costa foarte scump dacă nu i se pune capăt cât mai curând. Necazul cel mare
este că nu așa-numiții factori decidenți vor suporta aceste costuri, ci noi,
plătitorii onești de impozite și taxe, prevăzute într-un Cod Fiscal... imprevizibil. |
de dr. Teodor
Brateș |
|
2005 Cicero Group.
Conceput de