|
Un mare semn de întrebare
planează
asupra examenului magistraților |

Ministrul Monica Macovei a recunoscut că relația sa cu Consiliul Superior al
Magistraturii nu este una dintre cele mai bune
|
Ministrul Justiției, Monica Macovei, a declarat, la
Sibiu, unde a participat la o întâlnire a procurorilor din Transilvania, că CSM trebuie
să verifice cine a greșit la examenul de promovare în funcții de execuție a
magistraților, organizat după modificările legislative vizând justiția.
Macovei consideră că CSM va trebui să facă o anchetă și să
afle ce s-a întâmplat, pentru că diferențele între notările primei comisii și cele
ale comisiei de contestatie au fost mult prea mari.
"CSM trebuie să vadă cine a fost în prima comisie, cine a
fost în comisia de contestație, să revadă lucrările și dacă se justifică una
dintre cele două, pentru că e clar că diferența este atât de mare încât există un
mare semn de întrebare și o mare neregulă undeva, deci undeva s-a greșit", a spus
Macovei. Potrivit acesteia, "este inadmisibil să existe o astfel de diferență de
note, deci asta din start pune un mare semn de întrebare asupra legitimității
rezultatului concursului".
Vicepreședintele CSM, Liviu Dăscălescu, a declarat că va
începe o astfel de verificare și va face public rezultatul.
Examenul de promovare în funcții de execuție a magistraților,
organizat ca urmare a recentelor modificări legislative privind justiția, este contestat
de mulți candidați, astfel că membrii Consiliului Superior al Magistraturii vor lua în
discuție, în ședința din 30 noiembrie, situația creată.
Potrivit site-ului Institutului Național de Magistratură (INM),
judecători care au dat examen de promovare în funcții de execuție la tribunale sau
curți de apel și care au obținut, inițial, note de 2, 3, 4 sau 5, au primit, în urma
contestațiilor pe care le-au formulat, notele mărite excesiv. Pe de altă parte, alți
judecători, care se consideră nedreptăți prin notele pe care le-au obținut, au
înaintat contestații INM. Astfel, conducerea CSM a decis ca în ședința de miercuri,
când ar trebui validat examenul de promovare, să se discute și aspectele criticate de
magistrați.
INM și CSM sunt organizatorii
Atribuțiile privind organizarea examenului de promovare a
judecătorilor și procurorilor sunt împărțite între Institutul Național al
Magistraturii (INM) și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), susține directorul
Institutului, Mihai Selegean. Potrivit acestuia, Regulamentul privind organizarea și
desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor a fost adoptat
de CSM prin hotărârea 323/24 august 2005, astfel că membrii comisiilor de examinare au
fost propuși de Institut, dar validați de Consiliu.
Examenul s-a organizat de către CSM, prin intermediul INM,
atribuțiile privind desfășurarea acestuia fiind împărțite. Rolul INM este limitat la
a propune CSM lista magistraților, din care CSM desemnează comisiile de evaluare și
contestații, precum și la a asigura detaliile organizatorice pentru comisiile numite de
Consiliu, mai susține Selegean.
Potrivit articolului 11 din Regulament, numărul comisiilor de
examinare, pentru judecători și procurori, va fi stabilit de CSM. Componența comisiilor
se aprobă prin hotărâre de către CSM dintr-o listă de propuneri întocmită de INM.
"Prima dragoste nu se uită"
Monica Macovei a declarat, vineri, într-o conferință de presă
care a urmat întâlnirii cu procurorii din Transilvania, că relația sa cu Consiliul
Superior al Magistraturii (CSM) nu este una dintre cele mai bune.
"Nu pot să susțin altceva decât că relația mea cu CSM
nu este una dintre cele mai bune și am abordat acest subiect și astăzi (n.r. vineri),
le-am spus că voi continua să cer CSM-ului să ia acele măsuri sau acele decizii care
cred că sunt absolut necesare procesului de reformă, deci nu voi trece sub tăcere
lucrurile care cred că nu merg bine la CSM sau în justiție și pe care CSM trebuie să
le rezolve numai pentru a pretinde, în țară sau în afara țării, că în pace și în
prietenie facem reforma", a declarat Macovei.
Potrivit ministrului Justiției, "această relație nu
foarte bună e normală în acest proces de reformă și, până la urmă, arată că se
face reformă, pentru că nu pot fi toți de acord și poate din aceste divergențe se fac
pașii înainte". Ministrul Justiției a recunoscut, însă, că între judecătorii
și procurorii Consiliului Superior al Magistraturii, cea mai bună relație o are cu
secția de procurori. |
|
|
CSM va afla primul rezultatul
anchetei
în "meciul Tăriceanu-Botoș" |
Ancheta declanșată în cazul convorbirii telefonice dintre premierul Călin Popescu
Tăriceanu și procurorul general al României, Ilie Botoș, este finalizată, dar
rezultatul va fi făcut public doar miercuri, în ședința CSM.
Vicepreședintele CSM, Liviu Dăscălescu, a declarat că nimic
din ce s-a vehiculat nu este adevărat și că va face public rezultatul anchetei în
ședința de plen a CSM-ului.
"Miercuri, la ora 10.00, ședința de plen va fi absolut
deschisă, monitorizată și se va spune rezultatul. Materialul, până acum, a fost
văzut de doar doi oameni, se află în fișet, sigilat, nimeni nu are acces la el",
a declarat Liviu Dăscălescu (foto).
Nici ministrul Justiției și nici procurorul general Ilie Botoș
nu au vrut să facă vreo declarație referitoare la anchetă, spunând doar că
așteaptă rezultatul pe care-l va da CSM.
"Să așteptăm decizia CSM pentru acel telefon dat de
premier domnului Botoș, pentru că se fac verificări și înteleg că le discutăm. E o
problemă la care trebuie să răspundem cu toții, nu există ceva clar, că legea spune
așa sau așa, clar, însă legea interzice interferența, presiunea sau
influențarea", a declarat Monica Macovei.
"Așteptăm toate evaluările CSM, nu vreau să comentez sub
nici un fel acest aspect, mai ales că această chestiune mă vizează în mod direct. Am
cerut să beneficiez de același regim ca oricare alt membru și voi lua cunostință de
aceste aspecte atunci", a declarat Ilie Botoș, procurorul general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Justiție și Casație. |
|
"A uitat" să
declare la vamă... 8 kg de aur |
|
Un cetățean turc - șofer al unui automarfar - a fost depistat de lucrătorii vamali și
polițiștii de frontieră giurgiuveni încercând să introducă în țară, în mod
ilegal, aproximativ 8 kg bijuterii din metal galben și alb, presupus a fi aur. Polat M.
s-a prezentat pentru a intra în țară conducând un autocamion încărcat cu legume, din
Turcia, destinate unei societăți din Elveția. Vameșii și polițiștii de frontieră
au descoperit ascunse și nedeclarate în salteaua patului amenajat în cabină, 4 pachete
ambalate în bandă adezivă, care conțineau bijuterii din metal galben și alb. Au mai
fost descoperite în lada cu scule, în torpedoul din cabină, în bagajul și în sacoul
bărbatului, alte 15 colete cu bijuterii. Conform declarațiilor șoferului, cele 19
pachete cu bijuterii, în greutate de 8 kg, aparțin unui conațional din Istanbul, pentru
care le transporta în România în schimbul sumei de 2.000 de euro. Dacă se va confirma
că metalul respectiv este aur, valoarea lui estimativă se ridică la 400.000 RON
(4.000.000.000 ROL). Bijuteriile au fost reținute în vederea confiscării, iar turcul a
fost sancționat contravențional. |
Nici Poliția, nici SRI nu
știu de fluturași |
|
Poliția Capitalei nu a fost sesizată cu privire la manifeste cu conținut îndreptat
împotriva președintelui Traian Băsescu, purtătorul de cuvânt al Direcției de
Poliție a Municipiului București, Christian Ciocan precizând că "nu cunoaște
nimic despre această chestiune", dar că alte instituții ar trebui să se ocupe de
problemă. Întrebat dacă Serviciul Român de Informații (SRI) a demarat vreo verificare
privind distribuirea unor fluturași în Capitală, purtătorul de cuvânt al
instituției, Marius Bercaru, a declarat: "Nu ne ocupăm de așa ceva". Șeful
statului, Traian Băsescu, a afirmat, joi, într-o emisiune televizată, că în
București se distribuie fluturași "ca în campanie", președintele apreciind
că este "o bătălie formidabilă a grupurilor care și-au dat mâna". Potrivit
articolului 30 din Constituție, libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a
credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin
imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
Totodată, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața
particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. |
|