Estimările făcute în Programul Economic de Preaderare (PEP), ediţia 2005, în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, în 2006 şi 2007, sunt mai puţin optimiste decât cele cuprinse în ediţia anterioară a documentului.
     PEP plasează rata inflaţiei la 6%, în 2006, şi la 4,5%, în 2007, în timp ce prognozele prezentate în februarie anticipau creşteri de preţuri de 5%, anul viitor, şi de 4%, în 2007. Pentru 2008, PEP estimează la 3% ascensiunea preţurilor de consum.
     Totodată, ponderea încasărilor la bugetul consolidat în PIB va scădea, între 2006 şi 2008, o reducere similară urmând să înregistreze şi procentul veniturilor fiscale. Estimările autorităţilor indică o reducere a ponderii veniturilor totale la bugetul consolidat, de la 33,5% din PIB (2005), la 31,9% (2008), fiind incluse şi fondurile externe care vor fi primite de la UE şi sumale destinate Companiei Naţionale a Drumurilor. În acelaşi timp, veniturile fiscale îşi vor diminua cota cu 0,3 puncte, la 28,1% din PIB (2008), faţă de 28,5% la sfârşitul acestui an.
     Deşi Guvernul a refuzat constant cererile FMI pentru un deficit bugetar redus, pentru 2005, PEP include un deficit de numai 0,2% din PIB, în condiţiile în care cheltuielile sunt estimate la 33,7% din PIB. În structura veniturilor fiscale, se va continua reaşezarea ponderilor în favoarea impozitelor indirecte. Astfel, până în 2008, ponderea în PIB a încasărilor din impozite pe venit, profit şi câştiguri de capital va coborî de la 15,5% la 14,8%, iar veniturile din impozite şi taxe pe bunuri şi servicii vor deţine 13,3% din PIB, faţă de 13% în prezent.
     O reducere de aproape un punct raportat la PIB se va regăsi şi la contribuţiile de asigurări sociale, care vor deţine, în 2008, o pondere de 8,4%.

Importuri vor creşte la 43,9 miliarde euro
     Deficitul comercial va creşte, în următorii trei ani, cu 3,5 miliarde euro, depăşind 11 miliarde euro, pe fondul unui ritm mai accelerat al importurilor comparativ cu exporturile. Pentru următorii ani, PEP prognozează o creştere a exporturilor de bunuri cu 10,7 miliarde euro, de la 21,9 miliarde (2005), la 32,6 miliarde (2008). Tendinţa de creştere a volumului importurilor este estimată la un ritm mai accelerat, apreciindu-se că acestea vor creşte cu 14,2 miliarde euro, de la 29,7 miliarde (2005), la 43,9 miliarde (2008). În aceste condiţii, deficitul comercial FOB-FOB (Free on board, preţul de la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea mărfii, cheltuielile de transport şi toate taxele de încărcare, dar nu şi costul asigurării şi al transportului internaţional) va creşte de la 7,8 miliarde euro (2005), la 11,3 miliarde (2008).
     Deficitul contului curent, ca procent din PIB, se aşteaptă să se reducă de la 8,1%, anul acesta, şi la 5,1%, în 2008. Ameliorarea deficitului de cont curent, în condiţiile unor deficite comerciale ridicate, se va asigura prin majorarea transferurilor curente nete de la circa 3,4 miliarde euro (2005), la 4,3 miliarde (2006) şi 5,4 miliarde de euro (2007). Creşterea va fi susţinută de transferurile lucrătorilor români din străinătate. Deficitul contului curent va fi finanţat într-o pondere crescândă prin fluxuri autonome de capital, estimându-se că, în 2008, acesta va fi acoperit integral din transferuri de capital, investiţii directe şi investiţii de portofoliu. Se aşteaptă ca, între 2006 şi 2008, investiţiile străine directe să atingă niveluri anuale de circa 3,8 miliarde de euro, iar transferurile de capital să crească până la 1,5 miliarde euro, în timp ce investiţiile de portofoliu vor atinge valoarea de 1,34 miliarde euro (2008), ceea ce va conduce la o acoperire integrală a deficitului de cont curent din fluxuri care nu generează datorii. În ceea ce priveşte datoria externă, aceasta urmează să crească sensibil, situându-se, în medie, la un nivel de circa 28% din PIB, sub parametrii maximi acceptaţi de standardele internaţionale.

     IFC intenţionează să participe cu zece milioane euro la un fond de investiţii de 75 milioane euro, destinat pieţelor din România şi Bulgaria, gestionat de administratorii Fondului Româno-American de Investiţii (FRAI) şi Fondului Bulgaro-American de Investiţii (FBAI). Participarea IFC va acoperi aproximativ 13,3% din capitalizarea totală a fondului, în valoare de 75 milioane de euro.
     Balkan Accession Fund (BAF) se axează pe operaţiuni de finanţare a companiilor care combină împrumuturile şi participările la capitalul social. Până în prezent, BAF a atras 20 de milioane de euro, din care participarea FRAI este de cinci milioane, iar a FBAI de un milion.
     Împreună cu FRAI şi FBAI, investitorii principali, sunt Societatea Germană de Investiţii şi Dezvoltare (DEG) şi Fondul Olandez de Finanţare a Dezvoltării (FMO), precum şi alţi investitori instituţionali şi persoane fizice din Bulgaria, România şi SUA.
     Sectoarele vizate de fond sunt cele care înregistrează ritmuri de creştere importante, valoarea unei investiţii variind între trei şi opt milioane de euro. FRAI şi FBAI sunt printre primele fonduri de investiţii înfiinţate în România şi Bulgaria, activând pe piaţă de peste zece ani, în sectorul serviciilor financiare, investiţiilor private de capital şi imobiliare.
     FRAI deţine, pe piaţa românească, 20% din acţiunile Domo Retail, participaţie care ar putea creşte întrucât tranzacţia a implicat şi un împrumut convertibil în acţiuni. În plus, FRAI şi Domo Retail au lansat împreună şi societatea de credite pentru consum Estima Finance.

     Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, este de părere că privatizarea BCR este cel mai mare succes din România, după ce, în urmă cu 15 ani, se spunea că această bancă nu va putea rezista în sistemul bancar, deoarece vine după ea cu tot balastul comunist. În ceea ce priveşte Asociaţia Română a Băncilor (ARB), cu ocazia împlinirii a 15 ani de la înfiinţare, Isărescu a spus că ARB a fost o prezenţă vie în viaţa social-economică românească, ARB reuşind să aducă băncile în poziţia de locomotivă a reformelor din România. Isărescu a evidenţiat independenţa băncilor comerciale, care au ajuns să atragă sume importante de pe pieţele externe, sub formă de împrumut şi a reamintit că, acum 15 ani, era bucurie mare dacă băncile româneşti luau 30 de milioane împrumut extern, pe când acum, instituţiile de credit vin cu împrumuturi de 3-4 miliarde euro, nu pe ani de zile ci doar pe câteva luni.

     Începând cu luna aceasta, 370 din cele aproape 600 de benzinării Petrom acceptă cardurile bancare, reţeaua acoperind toate cele 40 de judete, precum şi cele şase sectoare ale Bucureştiului. Raiffeisen Bank şi Petrom au semnat, în luna august, cel mai mare parteneriat în domeniul acceptării cardurilor. La toate cele 370 de POS-uri, s-a constatat creşterea numărului de tranzacţii, benzinăriile fiind una dintre cele mai frecventate locaţii. De asemenea, parteneriatul Raiffeisen-Petrom a fost consolidat prin semnarea acordului de virare pe carduri a salariilor angajaţilor Petrom. În baza acestuia, au fost emise, până în prezent, peste 10.000 de carduri de debit. De asemenea, banca a instalat bancomate în zonele cu un număr ridicat de salariaţi ai Petrom.

     Autorităţile anti-trust din Cehia au oprit ancheta privind presupusele practici neconcurenţiale ale principalelor trei bănci locale, pentru că nu au găsit dovezi privind încheierea de înţelegeri care să contravină legislaţiei în domeniu. CSOB, divizie a grupului KBC, Komercni Banka, subsidiară a Société Générale şi Ceska Sporitelna, filială a Erste Bank, au fost suspectate că au avut o înţelegere în privinţa nivelului comisioanelor percepute clienţilor. Deşi nu a găsit dovezi privind formarea unui cartel, biroul anti-trust a criticat modalităţile de stabilire a tarifelor, arătând că cele trei instituţii ar trebui să stabilească preţuri pentru servicii individuale, şi nu pentru anumite pachete. Cele trei bănci, dominante în sectorul financiar din Cehia, au primit solicitări privind simplificarea structurii taxelor percepute, pentru ca populaţia să poată compara cu uşurinţă preţurile.

     Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi Bursa Electronică Rasdaq (BER) nu vor organiza şedinţe de tranzacţionare în ziua de 2 decembrie. De asemenea, în ziua de 2 decembrie nu vor avea loc nici decontări ale tranzacţiilor bursiere.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro