PIN a depus o plângere la CSM, solicitând audierea şefului Departamentului Naţional Anticorupţie (DNA), Daniel Morar, pe care îl acuză că a încălcat Constituţia în dosarul preşedintelui Traian Băsescu legat de achiziţionarea casei din strada Mihăileanu.
     Preşedintele Partidului Iniţiativa Naţională (PIN), Cozmin Guşă, a declarat că Morar a interpretat eronat Constituţia în ceea ce priveşte imunitatea preşedintelui României. "Daniel Morar l-a absolvit de orice vină pe Traian Băsescu în scandalul casei din strada Mihăileanu şi, de aceea, cerem audierea sa la CSM. Sunt trei capete de acuzare la adresa lui Băsescu - fals, uz de fals şi abuz în serviciu. În momentul în care Traian Băsescu şi-a luat casa din strada Mihăileanu, mai avea o casă. Cetăţeanul Băsescu a dat o declaraţie primarului general Băsescu în care spunea că nu mai are nici o casă, iar primarul Băsescu a aprobat cererea pentru casă", a explicat Guşă. În opinia acestuia, preşedintele României are imunitate numai pentru declaraţiile politice făcute pe timpul exercitării mandatului, astfel încât acesta trebuia cercetat acum pentru "dosarul Mihăileanu".
     Cozmin Guşă l-a acuzat pe procurorul Daniel Morar de "incompetenţă" şi a cerut CSM verificarea acestuia în legătură cu decizia luată.
     Potrivit art. 84, alineat 2 din Constituţie, "preşedintele României se bucură de imunitate", imunitatea având acelaşi regim cu cea parlamentară. Articolul referitor la imunitatea preşedintelui face trimitere la articolul 72, alineatul 1, care se aplică în mod corespunzător pentru şeful statului şi care precizează că "deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului".

Olli Rehn îşi depăşeşte atribuţiile
     Preşedintele PIN, Cozmin Guşă, l-a acuzat pe comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, că îşi depăşeşte atribuţiile discutând "la modul pozitiv" despre proiectul Legii statutului minorităţilor naţionale, fără să analizeze dacă acest proiect este constituţional. Guşă crede că oficialul european este, probabil, "victima unui lobby extern eficient".
     "Am trimis un exemplar din raportul PIN privind Legea statutului minorităţilor naţionale şefului Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele şi încă un exemplar pentru comisarul european Olli Rehn. Dacă domnul Rehn doreşte să se exprime pe această temă, îi punem la dispoziţie raportul şi îi arătăm neconstituţionalitatea acestui proiect de lege", a afirmat Guşă.
     În opinia sa, proiectul respectiv nu poate face parte din nici un capitol al criteriilor de aderare a României la UE, aşa cum a propus parlamentarul european de origine ungară, Gall Kinga, despre care a afirmat că şi acesta îşi depăşeşte atribuţiile. Liderul PIN susţine că Gall a solicitat comisiei de integrare din Parlamentul European ca în legătură cu Legea statutului minorităţilor să se formuleze condiţia de criteriu politic.
     PIN a trimis exemplare ale raportului Prea Fericitului Patriarh Teoctist şi mitropolitului Clujului, Bartolomeu, cerând implicarea activă a Bisericii Ortodoxe Române, pentru a contracara lobby-ul făcut de bisericile reformată şi romano-catolică pentru proiectul Legii privind statutul minorităţilor naţionale.
     Concluzia raportului PIN este că acest proiect asigură cadrul legal pentru constituirea enclavei maghiare pe cuprinsul judeţelor Harghita şi Covasna.
     Comisia pentru administraţie din Camera Deputaţilor a dat, miercuri, aviz favorabil legii statutului minorităţilor cu nouă voturi "pentru", patru "împotrivă" şi două abţineri. Deputaţii PD din Comisia pentru administraţie au votat "împotrivă" sau s-au abţinut.
     Preşedintele UDMR, Marko Bela, a criticat, miercuri, într-o conferinţă de presă, atitudinea "partidelor de buzunar" care-şi construiesc capitalul electoral folosind retorica antimaghiară. "Mi se pare că toate partidele frustrate sau aflate într-o situaţie dificilă în ceea ce priveşte susţinerea electoratului încearcă să-şi facă popularitate pe baza acestui proiect", a afirmat liderul Uniunii. El a mai declarat că nu dă importanţă partidului condus de Cosmin Guşă, precizând că "partide de buzunar avem foarte multe în România".

     Uniunea Naţională a Patronatului Român nu este de acord cu noile reglementări impuse de Ministerul Administraţiei şi Internelor potrivit cărora Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti va putea elibera documentele soliticate oamenilor de afaceri şi cu atât mai puţin nu i se pot conferi asemenea prerogative.
     În cazul în care autoritatea legislativă din România va hotărî acordarea vizelor de afaceri de către un organism privat, această măsură nu poate fi făcută fără consultarea partenerilor sociali, respectiv a patronatelor. "Nu putem lăsa în mâna unui grup de interese acordarea vizelor de afaceri, fără consultarea patronatelor, care concentrează majoritatea firmelor private din România. Iniţiativa este una de sorginte bolşevică". UNPR protestează faţă de această iniţiativă, total lipsită de sens şi fără temei legal. Patronatele reprezentative la nivel naţional sunt singurele organisme care au dreptul legal şi moral de a lua decizii în numele mediului de afaceri, pe baza unei reprezentativităţi dovedite în instanţă, spune Marian Petre Miluţ, preşedintele UNPR.

     Anunţul Consiliului Concurenţei potrivit căruia facilităţile acordate la salarizarea softiştilor trebuie să fie eliminate începând din 2006 este unul îngrijorător din mai multe puncte de vedere, crede liderul PNŢCD, Gheorghe Ciuhandu.
     Domeniul producţiei de software este unul în care România excelează, având peste 10.000 de specialişti. Înalta calificare a acestora a atras în ţara noastră numeroşi investitori, iar eliminarea facilităţilor, în aceste condiţii, este o măsură nepotrivită şi contraproductivă. Mai mult decât atât, această măsură nu a fost cerută de nimeni, facilităţi similare existând şi în ţări cu o economie mai dezvoltată decât a noastră. Există riscul ca, prin eliminarea acestor facilităţi, să dăm undă liberă unei noi migraţii a softiştilor români spre ţările care ştiu să-i aprecieze, fapt care ar putea să ducă la reducerea dramatică a producţiei de software, numai exportul de programe IT aducând, în momentul de faţă, României circa nouă la sută din Produsul Intern Brut.

     Cotroceni. În această dimineaţă, Nando şi cu mine am deschis Parlamentul. Am avut parte de o foarte caldă primire. De data aceasta a fost la Mitropolie. N-am mai fost acolo de când am devenit regină. Am retrăit emoţiile atât de mari din acea zi. Iată-mă azi aici în mare doliu, dar prin ce evenimente îngrozitoare am trecut noi de la încoronare! Mesajul lui Nando a fost lung, întrucât a trebuit să cuprindă întregul program. Cred că dezbaterile urmează să fie din nou foarte furtunoase, deoarece camerele sunt pline de o mulţime de oameni nepotriviţi şi neexperimentaţi şi, în plus, rivalităţile şi patima sunt la apogeu. Căile ferate sunt, din păcate, o problemă crucială, care deja a generat opinii divergente. Ceva trebuie să se facă, dar cu ce sacrificii! Nu pot discuta acest lucru, nefiind suficient de înţelept să o fac, aşa că ascult opiniile conflictuale şi îmi ţin gura. [...]

* Editura Albatros, 2001

     Dimineaţa, se telefonează de la Legaţia noastră din Madrid că au sosit acolo două scrisori din partea lui Mihăiţă, adresate ex-regelui Carol, şi cer să trimet pe cineva cu o recipisă să le ieie. Vorbesc cu Keudel, care se oferă să le caute. Cam curios mi se pare acest fel de a le transmite. Nu miroase a bine deloc.
     Ştirile de azi-seară de la Radio se confirmă, astăzi, în presă. A fost, zice-se, acţiunea unor legionari descreieraţi. [...]
     Dar nici cu această infamie nu s-au isprăvit lucrurile. Azi-noapte s-a întâmplat şi una mai oribilă: Iorga a fost asasinat azi-noapte de 8 legionari, la Sinaia. Această ştire m-a trăsnit, şi când am auzit-o, la Radio, am amuţit. Depăşeşte orice imaginaţie ca scârboşenie. Este o infamie fără margine şi care va avea, fără îndoială, un puternic răsunet, atât în ţară, cât şi în străinătate. Iorga, poate, nu era iubit de mulţi, dar era respectat de marea majoritate a ţării. El a fost primul care a sunat în 1907 din trâmbiţa naţionalismului, a fost un patriot în adevăratul sens al cuvântului şi un om mare în clipele mari. Mie, cu toate necazurile ce mi le-a făcut adesea, mi-a fost un prieten neşovăitor şi sigur. Mai mult ca oricând, în această zi de doliu şi de tristeţă nespusă mă descopăr în faţa acestei personalităţi. Mă bucur că l-am văzut înainte de plecare.
     Ştiri complementare mai spun că numărul execuţiilor, adică al asasinatelor, ar fi de 330, iar că în ţară sunt torturări. Ofiţerii superiori au ameninţat cu demisia dacă nu se iau măsuri urgente pentru pedepsirea vinovaţilor. Maniu şi Brătianu se consfătuiesc, şi casele lor sunt păzite.
     Vai de biata ţară! Ce-or fi zicând acei cari se plângeau de benina "dictatură"198 din timpul meu când văd urgia care se abate asupra lor de aceşti aşa-zişi apostoli ai naţionalismului? [...]

* Editura Scripta, 2003