Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

spacer1.jpg (1537 bytes)

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Viața de lângă noi
Externe
Sport
Demnitarul de serviciu
Jurnal - Regina Maria
Jurnal - Carol al II-lea
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Utile
Chenarul bunului simț
Actualitate
Justiție
Eveniment
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Tommaso cu Marius Bodochi

     Recenta premieră de la Sala Mare a Naționalului bucureștean, "Patimile Sfântului Tommaso D'Aquino", în regia lui Grigore Gonța, îl are în rolul titular pe talentatul actor Marius Bodochi.
     Regizorul Grigore Gonța și-a dorit încă din stagiunea trecută să realizeze un spectacol, având la bază dramatizarea romanului Patimile Sfântului Tommaso D'Aquino, scris de Alex. Mihai Stoenescu și premiat de Academia Română în 1997. Romanul lui Alex. Mihai Stoenescu este foarte dificil de dramatizat, pentru că este scris într-o manieră modernă, textualistă, cu foarte multe simboluri culturale și cu o densitate a ideilor foarte mare. În fapt, este o traversare a istoriei culturii și civilizației europene, pornind din Evul Mediu și până în epoca postmodernă. Grigore Gonța a fost atras de acest text - să nu uităm că are o inclinație spre acest tip de subiecte, pentru că tot el a montat celebrul roman al lui Umberto Eco, Numele trandafirului - și a decupat momentele esențiale ale romanului. Numai că rezultatul este un hibrid foarte stufos, aproape deloc teatral. Spectacolul este salvat de scenografia, foarte expresivă și spectaculoasă a Floricăi Mălureanu, cu care Gonța a mai lucrat și în spectacolele Iubire și O scrisoare pierdută. Și, desigur, de jocul actorilor. Un merit cu totul special îi revine lui Marius Bodochi, protagonistul montării. Dincolo de talentul cu care Marius este înzestrat, în acest spectacol el dă dovadă și de o probă de rezistență fizică. Practic, trei ore nu părăsește scena, iar partitura este foarte grea, fiind mai degrabă un discurs cu puternice influențe filozofice și cu trimiteri în cultura antichității, a Evului Mediu, a Renașterii, a Secolului Luminilor, până în postmodernitate. Numai un actor care își exersează atent vocea și studiază în profunzime textul, dar apelând și la documentele legate de biografia lui Tommaso D'Aquino, poate reuși să țină trează atenția publicului. Marius Bodochi îi are ca parteneri pe Maia Morgenstern, Constantin Dinulescu, Constantin Codrescu, Damian Crâșmaru, Marius Rizea, Magda Catone, Ilinca Goia, Valentin Uritescu, George Motoi, ca să amintim doar o parte din impresionanta distribuție. Marius Bodochi dă viață unui Tommaso cinic, ironic, neliniștit, cu o inteligență sfredelitoare, un intelectual de o luciditate dureroasă.

Irina Budeanu
irina.budeanu@azi.ro

         "Pentru Corneliu Coposu, comunismul a fost un calvar impus de un ocupant străin unui popor umilit și martirizat. Moartea tragică a lui Iuliu Maniu, modelul său existențial, propria sa detenție de 17 ani, victimizarea sistematică a elitelor politice și culturale, distrugerea economiei de piață și exploatarea sălbatică a țărănimii au fost tot atâtea elemente care au susținut viziunea radical anticomunistă a lui Corneliu Coposu. Pentru el nu era de conceput, după băile de sânge din timpul Revoluției din decembrie 1989, să tolereze o repetare a distrugerii noii democrații precum în perioada 1945-1946. Lucrurile acestea le-am spus de prea multe ori ca să mai fie nevoie să insist. Pentru mine, opțiunea lui Corneliu Coposu, prețuită până și de veteranul comunist Alexandru Bârlădeanu în omagiul publicat în urmă cu zece ani pentru ilustrul dispărut, a fost să se mențină consecvent de partea valorilor democratice și pro-occidentale. Când am spus că decesul lui C. Coposu a marcat deschiderea unei noi posibilități pentru Convenția Democratică, aveam în vedere că, pentru Ion Iliescu și partizanii săi, dl Coposu simboliza o viziune complet diferită de a lor privind trecutul, prezentul și viitorul României". Vladimir Tismăneanu ("Cotidianul", 25 noiembrie 2005)

Târgul Gaudeamus a ajuns la final

     A 12-a ediție a Târgului Internațional de Carte Gaudeamus - Carte de învățătură, ce a reunit și a șasea ediție a Salonului Național de Presă, este, în opinia organizatorilor - Societatea Română de Radio Difuziune și Romexpo - un succes. Zilnic, târgul a fost vizitat de zeci de mii de iubitori ai cărții, iar cele 390 de evenimente - lansări de carte, vernisaje de expoziții, mese rotunde, conferințe - au făcut ca această ultimă reuniune a editorilor din acest an să se transforme într-o sărbătoare. Critici literari, poeți, prozatori, tineri condeieri, studenți care au participat la demonstrațiile de cursuri on-line organizate de Universitatea București - Credis au venit la târg cu gândul de a se întâlni, de a dialoga. Pentru că dincolo de a fi o afacere pentru edituri, târgul are și o astfel de dimensiune. El oferă un spațiu al dialogului și al noutăților atât din domeniul literaturii, cât și din cel al educației și al presei. O întâlnire interesantă a organizat-o, vineri, 25 noiembrie, poetul și jurnalistul Lucian Avramescu, la Salonul Național de Presă. Agenția A. M. Press i-a chemat pe jurnaliști să dialogheze pe tema "Ziariștii, creatori de cultură". Este foarte adevărat că, încă din perioada interbelică, în presă au fost angrenați scriitorii, care au reușit să-i dea acesteia un statut de profesionalism. Ieri după amiază emoțiile erau foarte mari, pentru că toți așteptau decernarea premiilor: Trofeul Gaudeamus, Premiul de excelență, Trofeul Presei "Mircea Sântimbreanu". (M. Criș)

"Preparate" și "Circul domestic"

Preparate...
     Una dintre lansările spectaculoase ale Târgului Gaudeamus a fost a Editurii Cartea de Buzunar, laureata de anul trecut a Trofeului Gaudeamus. Ea lansat o carte necesară tuturor. Este vorba de Preparate din carne de pui, realizată de Elisabeta Iorga, cu un cuvânt înainte, scris de autoare. De ce este atât de importantă această carte? Pentru că ea ne oferă 70 de rețete pe care le putem realiza foarte ușor folosind carnea de pui. La finele fiecărui capitol al cărții, autoarea a inserat și o rețetă tradițională transilvăneană, pentru a face diferența între modul de a prepara mâncarea al bunicilor noștri și maniera în care o facem acum. Lansarea la care au participat autoarea, medicul Oana Cuzino și Cristi Tabără a fost însoțită și de o degustare a preparatelor din carne de pui.

Circul domestic
     Ieri, în cadrul Târgului Gaudeamus, Editura Cartea Românească și-a lansat colecția de "Poezie". Una dintre cărțile lansate a fost Circul domestic al lui Claudiu Komartin. Cartea conține și un CD audio. Atât cartea lui Claudiu Komartin cât și Europa, zece cântece funerare a Elenei Vlădăreanu și Corpuri românești, a lui Răzvan Țupa, au fost prezentate de Alexandru Matei și Mihai Iovănel. Dar cea mai interesantă mi se pare Circul domestic mai ales că tânărul poet, lansat de revista Luceafărul, este un talent promițător. "Părerea mea este că fără moralitate nu însemnam nimic. Cred în cei care scriu așa cum trăiesc, fără compromisuri, tensionat, aspru, intens, trecând peste piedicile de orice fel cu intransigență și demnitate" - este de părere tânărul poet. În fapt volumul este o alianță încheiată între expresionism și "calitatea de martor".

Mariana Criș
mariana.cris@azi.ro

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.