Pachetul de legi privind descentralizarea va fi supus dezbaterii în Parlament în prima parte a lunii decembrie, iar legea prefectului ar putea fi promovată prin ordonanţă de urgenţă, a declarat ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga.
     Ministrul a precizat că termenul iniţial de promovare, luna noiembrie, a fost prelungit pentru colectarea tuturor propunerilor venite din partea factorilor interesaţi, inclusiv a partidelor din opoziţie.
     "O singură lege s-ar putea să fie introdusă prin ordonanţă de urgenţă, ca să nu pierd timpul depolitizării, 1 ianuarie 2006. Este vorba despre Legea prefectului, unde nu avem divergenţe de nici un fel între putere şi opoziţie", a adăugat ministrul Administraţiei şi Internelor. Potrivit acestuia, pentru totala descentralizare a administraţiei mai este nevoie doar de o reală voinţă politică. "A pune umărul la descentralizare înseamnă a transfera obligaţii, drepturi, responsabilităţi administrative şi fiscale. Până nu se va înţelege că nu poţi transfera responsabilităţi fără a pune în spate banii, nu vom avea descentralizare, ci doar legi frumoase", a adăugat Blaga.
     Ministrul Administraţiei şi Internelor a mai anunţat că, în cursul săptămânii, vor avea loc întâlniri cu reprezentanţii primarilor, ai PSD şi PRM, pe marginea pachetului de legi.
     Vasile Blaga a mai afirmat că România a contat şi contează pe sprijinul Franţei în finalizarea pachetului de legi privind descentralizarea administraţiei publice locale. "În elaborarea acestui pachet de legi am avut şi consilieri francezi. Am avut o serie de programe pe tema descentralizării cu colegii francezi", a precizat el.
     În discursul ţinut la Forumul româno-francez al cooperării descentralizate, ale cărui lucrări s-au desfăşurat la Cluj-Napoca, începând de vineri, Blaga a declarat că, pentru români, Franţa a reprezentat întotdeauna un model special, "prin sprijinul puternic pe care ni l-a acordat de-a lungul istoriei. "Ne referim la sistemul administrativ, juridic sau la cel al ordinii şi siguranţei publice. Este evident că modelul francez ne-a inspirat cel mai mult. Chiar în subordinea MAI se află trei instituţii publice organizate după modelul francez - instituţia prefectului, Jandarmeria şi Poliţia Română. Şi, nu întâmplător, 500 de localităţi şi 21 de consilii judeţene din România au legături de înfrăţire şi parteneriate cu diferite unităţi administrativ-teritoriale din Franţa", a precizat Blaga.
     Potrivit acestuia, cele cinci proiecte de legi destinate administraţiei publice locale elaborate de MAI în acest an au beneficiat de o contribuţie importantă a specialiştilor francezi în cadrul unor programe cu finanţare europeană.
     Blaga a adăugat că pachetul de legi privind descentralizarea va aduce o creştere semnificativă a autonomiei locale, "prin reducerea posibilităţilor de ingerinţă a administraţiei centrale în activitatea celei locale, prin consolidarea atribuţiilor primarilor (...) şi prin descentralizarea funcţiilor publice, al căror număr va fi redus".
     Noile legi vor asigura depolitizarea administraţiei, prin reforma funcţiei prefectului şi prin reforma sistemului de alocare a costurilor de echilibrare a bugetelor locale, prin care s-a eliminat "orice posibilitate de favorizare a unor localităţi în dauna altora, pe considerentul culorii politice a primarului".
     "Nu în ultimul rând, încercăm să determinăm creşterea eficienţei administraţiei, în vederea îmbunătăţirii calităţii şi a creşterii capacităţii de asociere intercomunitară. Localităţile trebuie încurajate şi stimulate să se asocieze şi cu unităţi administrativ-teritoriale din ţările vecine, pentru a putea derula în comun proiecte şi pentru a putea accesa mai uşor fonduri pentru finanţarea lor", a mai spus Vasile Blaga.
     Ministrul Administraţiei şi Internelor a participat, la Cluj-Napoca, la Forumul româno-francez al cooperării descentralizate, organizat de Primăria Cluj-Napoca, Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene, Federaţia Autorităţilor Locale din România, Cites Unies şi Assemblee des Departements de France din Franţa şi Ambasada Franţei la Bucureşti.

     Proiectul de lege privind Statutul minorităţilor va include şi observaţiile primite din partea Comisiei de la Veneţia, a anunţat premierul Călin Popescu Tăriceanu, care speră că acesta nu va reprezenta un pericol pentru stabilitatea Alianţei şi a Coaliţiei.
     Comisia de la Veneţia a recomandat autorităţilor de la Bucureşti introducerea unor elemente lămuritoare în proiectul de lege a statutului minorităţilor, arătând că documentul conţine o serie de neclarităţi şi condiţii care sunt de natură să restricţioneze, printre altele, libertatea de asociere. Principala problemă semnalată provine chiar din definiţia "minorităţii naţionale", care face din cetăţenie element definitoriu şi impune condiţia ca aceste comunităţi să existe în România de la momentul creării statului român modern, adică 1919, când România a fost recunoscută ca stat în interiorul frontierelor actuale. Conform Comisiei de la Veneţia, crearea României moderne "poate fi considerată mai degrabă un proces decât un eveniment clar". Mai mult, lista celor 20 de comunităţi care pot fi considerate minorităţi naţionale şi care a fost inclusă în proiectul de lege este prea strictă şi ar putea împiedica alte grupuri să acceadă la acest statut, chiar dacă, în timp, acestea ar reuşi să respecte toate elementele din definiţie.
     Cât despre impunerea cetăţeniei române ca element definitoriu pentru apartenenţa unui individ la o minoritate naţională, Comisia subliniază că, în acord cu tendinţa actuală, utilizarea drepturilor minorităţilor garantate internaţional nu trebuie să depindă de cetăţenie, cu excepţia acelora tradiţional rezervate cetăţenilor unei ţări - anumite drepturi politice, cum ar fi participarea la alegeri naţionale, accesul la o serie de funcţii publice, dreptul de revenire în ţară după părăsirea acesteia.
     Comisia de la Veneţia recunoaşte că Legea fundamentală a României sugerează că protecţia minorităţilor poate fi acordată numai cetăţenilor români, dar apreciază că acest lucru nu se justifică din perspectiva drepturilor culturale şi educaţionale. Astfel, "excluderea non-cetăţenilor - cel puţin a celor care fac parte dintr-o minoritate naţională recunoscută de proiectul de lege - din sistemul autonomiei culturale poate fi extrem de îndoielnică". De asemenea, se cere României clarificarea unor concepte sau principii care apar în lege. Spre exemplu, sintagma "procentaj semnificativ", inclusă în prevederile referitoare la folosirea limbii materne de către membrii minorităţilor naţionale, în anumite unităţi administrative-teritoriale, este considerată "prea vagă", deşi "de importanţă vitală".
     Experţii Consiliului Europei solicită, prin urmare, ca articolul care include această formulă să facă explicit referire la Legea Administraţiei Publice Locale 215 /2001, ce fixează acest procentaj la 20 la sută şi propun ca şi rezidenţii care se consideră parte din minorităţile naţionale, chiar dacă nu au cetăţenie română, să fie luaţi în calcul la stabilirea acestui procentaj.
     Pe de altă parte, condiţia procentajului semnificativ nu este folosită consecvent în toate articolele proiectului care se referă la diferite aspecte ale drepturilor folosirii limbii materne în relaţia cu autorităţile locale. Drept consecinţă, există domenii, cum ar fi cel al încheierii unei căsătorii într-o limbă a minorităţii, care nu pare a fi condiţionat. Comisia de la Veneţia recomandă ca referinţe mai precise la legi specifice privind folosirea limbii materne să fie incluse în textul proiectului legii statutului sau într-un raport explicativ ataşat acestuia.
     Problema participării efective a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale la viaţa culturală, economică şi socială şi la treburile publice este considerată o altă chestiune problematică. Acest lucru se întâmplă pentru că nu se poate stabili dacă actualul cadru instituţional este de natură să asigure participarea efectivă, în absenţa unei monitorizări aprofundate a situaţiei.
     Unul dintre subiectele la care Comisia a adus cele mai multe amendamente este cel al "organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale". În primul rând, experţii Consiliului Europei arată că participarea asociaţiilor minorităţilor naţionale la alegeri este supusă condiţiilor incluse în Legea 67/2004 privind alegerile locale, în legătură cu care Comisia a adoptat o opinie critică.
     Deşi subliniază că includerea unui capitol dedicat acestor organizaţii în proiectul de lege sporeşte recunoaşterea publică a rolului lor, Comisia insistă că înregistrarea unor asemenea organizaţii face obiectul unor condiţii prea restrictive.
     Unul dintre efectele criticate de experţii CE este imposibilitatea creării unor organizaţii cu obiectiv şi domeniu de activitate strict local, din cauza imposibilităţii îndeplinirii condiţiei de a avea un număr de membri egal cu zece la sută din totalul celor care se declară membri ai minorităţii respective.
     "În consecinţă, întreg capitolul III al proiectului de lege ar putea conduce la excluderea unor segmente importante ale minorităţilor naţionale din organismele reprezentative şi consultative (...). Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sunt asociaţii şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru înregistrare trebuie analizate ca restricţii la libertatea de asociere", arată Comisia de la Veneţia.