|
Turcia va cumpăra energie
electrică de la Cernavodă |
Ministrul Economiei, Codruț Șereș, a semnat un acord de cooperare în domeniul energiei
cu omologul său din Turcia
|
Responsabilul pentru relațiile economice externe ale
Republicii Turcia, Kursad Tuzmen și ministrul Economiei și Comerțului, Codruț Sereș
au semnat ieri, la București, un protocol de colaborare economică.
Cei doi reprezentanți au subliniat că dinamica relațiilor
dintre Turcia și România este în continuă creștere, iar cele două state sunt
partenere în dezvoltarea unor proiecte energetice importante precum gazoductul Nabucco
sau construcția unui cablu submarin pentru transportul energiei electrice.
Sereș a arătat că proiectul cablului submarin, deși un
obiectiv mai vechi al celor două țări, a fost pentru prima dată inclus într-un acord.
Studiul de fezabilitate al acestui proiect ar putea fi realizat
de o companie americană, iar construcția ar urma să revină operatorului sistemului
național de transport a energiei electrice, compania Transelectrica și firmei similare
din Turcia. "Proiectul este legat într-un fel de finalizarea Unității II de la
Cernavodă, pentru că există un exces de producție în zona de sud a României în timp
ce consumul nu crește cu o rată mai mare de 10-15% pe an. Noua legătură energetică va
facilita atât importurile, cât și exporturile de electricitate către Turcia", a
arătat Sereș.
Proiectul Nabucco continuă
Cei doi oficiali au apreciat respectarea prevederilor
protocolului sesiunii anterioare a comisiei referitoare la colaborarea companiilor din
cele două țări în cadrul proiectului Nabucco. Partea română și-a exprimat
disponibilitatea de a participa, alături de partenerii turci, la realizarea rețelelor de
transport gaze și petrol spre Europa din zona Mării Caspice. O porțiune din conductă a
fost deja construită între Egipt și Turcia, iar lucrările în cele cinci țări
tranzitate de magistrala de gaze vor începe în 2007 și se preconizează că se vor
încheia în 2010. Proiectul Nabucco, la care România participă alături de Turcia,
Bulgaria, Ungaria și Austria, se află în faza de demarare a procedurilor. Lungimea
conductei pe teritoriul României va fi de aproximativ 450 km, dintr-un total de 3.282 de
km.
Schimburi comerciale de 4 miliarde $
Schimburile comerciale dintre România și Turcia vor ajunge în
următorii trei ani la zece miliarde de dolari, după ce anul acesta ar putea depăși
valoarea de patru miliarde de dolari, potrivit ministrului de stat turc, Kursad Tuzmen.
Potrivit MEC, Turcia este pe locul trei la exportul total al
României și pe locul cinci la importul total al țării noastre. La sfârșitul lunii
august 2005 în România erau înregistrate 8.705 societăți cu participare turcă având
un capital total investit de 470 milioane de dolari. |
|
|
UNPR contestă atribuirea
vizelor pentru afaceriști |
Uniunea Națională a Patronatului Român (UNPR) nu este de acord cu noile reglementări
impuse de Ministerul Administrației și Internelor potrivit cărora Camera de Comerț și
Industrie a Municipiului București va putea elibera documentele solicitate oamenilor de
afaceri la trecerea frontierei, se precizează într-un comunicat.
Astfel, UNPR nu crede că CCIMB poate garanta pentru integritatea
oamenilor de afaceri și cu atât mai puțin nu i se pot conferi asemenea prerogative.
În cazul în care autoritatea legislativă din România va
hotărî acordarea vizelor de afaceri de către un organism privat această măsură nu
poate fi făcută fără consultarea partenerilor sociali, respectiv a patronatelor.
"UNPR protestează față de această inițiativă total
lipsită de sens și fără temei legal. Patronatele reprezentative la nivel național
sunt singurele organisme care au dreptul legal și moral de a lua decizii în numele
mediului de afaceri, pe baza unei reprezentativități dovedite în instanță" a
declarat Marian Petre Miluț, președintele UNPR.
De asemenea, Uniunea susține introducerea în noua lege a
patronatelor a unor criterii de reprezentativitate externă a organizațiilor patronale. |
Termen pentru începerea
Podului de la Vidin |
|
Lucrările de construcție la cel de-al doilea pod peste Dunăre care va lega Bulgaria de
România, la Vidin, vor fi lansate la jumătatea anului viitor, susține ministrul bulgar
al Transporturilor, Petar Mutafciev. Potrivit ministrului adjunct pentru Dezvoltare
Regională, Savin Kovacev, Comisia Europeană și-a dat acordul asupra listei scurte de
firme de construcții care ar putea participa la realizarea podului. Bulgaria trebuie să
angajeze prin contract o firmă pentru construirea podului până în iulie 2006, iar
construcția trebuie să fie finalizată până la sfârșitul anului 2009. Costul
proiectului se va ridica la 236 de milioane de euro. România și Bulgaria au încheiat un
acord pentru construcția podului în martie 2000, dar lipsa de fonduri a împiedicat
punerea imediată în practică a proiectului. |
Sprijin pentru femeile de
afaceri |
|
Deoarece până anul acesta în România nu exista nici un suport financiar care să
promoveze femeile în lumea business-ului, a fost conceput un program care să răspundă
necesității pregătirii și dezvoltării culturii antreprenoriale a femeilor implicate
în toate domeniile de activitate, chiar și a celora care provin din mediul rural.
Înainte de a fi promovat, programul a fost trimis spre consultare celor mai importante
asociatii reprezentative din domeniu, pentru a lua în considerare și recomandările
acestora. Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație a
inițiat procedura Programului național multianual, pe perioada 2005 - 2008, pentru
dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM,
lansându-se în acest fel, în premieră, în România, un program care are ca obiectiv
promovarea unui sistem formativ care să faciliteze mobilitatea femeilor pe piața forței
de muncă și dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale acestora, în scopul
implicării lor în structuri economice private. |
Ofertă pentru preluarea
integrală a Alum |
Producătorul de aluminiu ALRO Slatina a lansat o ofertă publică în valoare de 11,7
milioane lei (3,2 milioane euro) pentru preluarea acțiunilor pe care nu le deține încă
la societatea Alum Tulcea, potrivit unui comunicat al companiei. Oferta publică se va
desfășura în perioada 29 noiembrie - 20 decembrie 2005, prețul stabilit fiind de 5,6
lei pe acțiune. Compania Alro a obținut în luna septembrie 67% din acțiunile Alum, în
urma unei tranzacții de circa nouă milioane de dolari încheiată cu grupul Balli.
Un acționar semnificativ este SIF Banat Crișana, cu un pachet
de 24,09% din acțiuni, iar alți acționari dețin participații care însumează 8,05%
din titluri. |
Carom Onești e în faliment |
|
Carom Onești a intrat în faliment, începând de miercuri, după ce Tribunalul Bacău a
hotărât lichidarea judiciară, respingând ca nerealist și irealizabil planul de
reorganizare a societății. Judecătorii sindici au aprobat astfel cererea
administratorului judiciar, dar și a creditorilor, de intrare în faliment a celei de-a
doua societăți ca mărime de pe platforma din Onești. Potrivit acestora, planul de
reorganizare, propus de societate la finele lunii trecute, este nerealist și irealizabil.
Carom are datorii de aproape 11.000 de miliarde de lei vechi, cea mai mare parte la
bugetul statului, care trebuie să recupereze 9.676 de miliarde de lei. Cea care a făcut
primul pas către lichidare a fost chiar Carom, care a depus o cerere de începere a
procedurilor de reorganizare judiciară la începutul acestui an, după ce acționarii au
cerut acest lucru pentru a pune firma sub protecția Legii falimentului. |
| Coșul zilnic |
Dezamăgirile se țin lanț |
| Nu mai este cazul să
remarcăm că majoritatea așteptărilor celor care au votat în urmă cu un an continuă
să se afle înscrise în rândul dezideratelor. Așa că nu voi purcede nici măcar la
simpla lor enumerare. Dacă este să ne ocupăm de rateuri, numeroase (mult prea
numeroase) pentru capacitatea de rezistență a concetățenilor noștri, atunci s-ar
cuveni să încercăm aprofundarea factorilor care le-au determinat. Să ne referim,
bunăoară, la ținta de inflație. Este limpede că nu va fi atinsă nu numai cifra
stabilită inițial (când s-a construit bugetul pe 2005), ci nici cea avansată în
ultimul timp, de 8,3 la sută. Mă ocup de inflație deoarece, în așteptările
populației, aceasta a ocupat un loc central. Invariabil, sondajele de opinie indicau
creșterea prețurilor drept prima și cea mai puternică spaimă a populației. Când
scumpirile s-au mai rărit, au apărut pe primul loc alte temeri, însă - în ultima
vreme - inflația a revenit pe poziția ei "tradițională". Sunt multe cauze
care au dus la situația dată, de la "cotele" așa-numitelor prețuri
administrate (în special la utilități), la politicile bancare, de la liberalizarea
contului de capital, la gravele dezechilibre externe. Fiecare dintre ele merită analize
ample, cu numeroase trimiteri la fenomene și procese economice profunde, ceea ce nu este
posibil în spațiul rubricii de față. Rețin doar un fapt esențial, subliniat de
mulți analiști: s-a confirmat și s-a reconfirmat faptul că lupta împotriva inflației
nu poate fi dusă exclusiv cu instrumentele politicii monetare (la îndemnâna BNR) decât
cu marele risc de a fi ratate, în final, obiectivele propuse. Or, între acțiunile
băncii centrale și cele ale guvernului nu a existat, de obicei, o corelare adecvată,
măsurile care au dus - potrivit expresiei populare - când "hăis", când
"cea" reflectându-se direct și negativ în evoluția prețurilor de consum
(și nu numai). Un sentiment cvasigeneral de dezamăgire este generat și de
neîndeplinirea unei promisiuni esențiale din campania electorală, iar acest sentiment
este el însuși un factor generator de inflație. Se știe prea bine că așa-numitele
expectații inflaționiste (adică, lumea se așteaptă la mai rău) reprezintă
"patul germinativ" pentru noi și noi scumpiri. În absența unui mediu
concurențial autentic, prețurile o iau razna tocmai pe fondul unei asemenea stări de
spirit populare. Dacă, în privința factorilor de fond, nu mai este mai nimic de făcut
până la sfârșitul anului, s-ar cuveni ca - pe plan psihologic - să se întreprindă
câte ceva consistent. Mă refer, în special, la mesajele care s-ar cuveni să fie
transmise din partea puterii executive. Expectațiile inflaționiste au făcut să
reînceapă periculoasa întrecere înte prețuri și salarii. Acum, după ce această
"cursă" a început, este din ce în ce mai greu să explici celor afectați că
economia nu rezistă la creșteri salariale substanțiale, mai ales că tot consumăm mai
mult decât producem. Chiar dacă - așa cum se spune nu tocmai academic - "vei
flutura în fața oamenilor și un tramvai", gândul le va fi tot la "coșul
zilnic", la diminuarea acestuia din pricina scumpirilor în lanț în condițiile
înghețării salariilor. |
de dr. Teodor
Brateș |
|
2005 Cicero Group.
Conceput de