La fel ca şi vinerea trecută, ieri, şedinţa plenului reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor s-a suspendat din lipsă de cvorum, fără a fi votat nici măcar un articol din legea bugetului.
Pentru a decurge cât mai rapid dezbaterile, membrii Coaliţiei l-au preferat în locul lui Teodor Meleşcanu (foto), ca preşedinte de şedinţă, pe democratul Radu Berceanu. Cu toate acestea, prestaţia lui Berceanu nu a avut darul să îi adune pe parlamentarii puterii în sala de şedinţe. S-a făcut, iniţial, un apel nominal, în urma căruia s-a constatat cvorumul necesar. După ce a supus de patru ori la vot articolul 31, într-un interval de aproape două ore, preşedintele de şedinţă a constatat că unii dintre parlamentari plecaseră şi nu mai era cvorum. Cei rămaşi, de regulă aceeaşi, zi de zi, propuneau soluţii care mai de care mai ingenioase pentru asigurarea prezenţei colegilor la lucrări.
     La începutul şedinţei îşi înregistraseră prezenţa 329 de parlamentari, cvorumul necesar fiind de 235. Când s-a supus la vot art. 31 (amendamentul 80 din cele aproximativ 1.000), prezenţa era de 233. Prin urmare, din cauza a două absenţe, preşedintele de şedinţă a dispus apel nominal pentru a-i aduna în sală pe cei plecaţi.
     După intervenţii nenumărate, liderii de grup au hotărât ca, luni, să aibă loc o întâlnire a reprezentanţilor partidelor parlamentare, pentru negocieri.

Opoziţia îşi face jocul
     "Trebuie să fii foarte tânăr şi să nu înţelegi jocul politic ca să nu vezi că, în acest moment, Coaliţia nu poate să treacă bugetul. Noi am transmis mesajul: haideţi să stăm toţi la masă, să discutăm un buget în concordanţă cu cerinţele cetăţenilor", a declarat deputatul Valeriu Zgonea. PSD s-a folosit de armele pe care le are ca partid de opoziţie, pentru că parlamentarii puterii nu au dorit să negocieze. "Nu pot să ne ceară nouă să trecem bugetul lor, a spus deputatul PSD.

Majoritatea recunoaşte că nu poate mai mult
     Liderul grupului deputaţilor liberali, Crin Antonescu, a recunoscut că majoritatea nu îşi poate asigura singură cvorumul, "din cauză că e o majoritate destul de fragilă, chiar pe hârtie".
     "Între aceşti senatori şi deputaţi sunt numeroşi miniştri care nu pot fi toţi mobilizaţi aici pe o durată atât de lungă, la buget. Dar, practic, absenţele masive au fost de la opoziţie", a afirmat Antonescu.
     Deputatul nu a negat disponibilitatea de a negocia cu PSD: "În politică, trebuie în permanenţă să negociezi, nu se va negocia pe substanţa bugetului, vom vedea exact ce vor reprezentanţii opoziţiei".
     Vicepreşedintele Senatului democratul Radu Berceanu recunoaşte că nu există nici o modalitate prin care parlamentarii puterii să poată să fie obligaţi să vină la şedinţe. "Vinovat este cel care i-a pus pe liste, să se descurce acum cu ei", spune liderul democrat. (Cornelia Drăghici)

     Îngrijorările unor fruntaşi liberali privind soarta partidului lor au ieşit din nou la suprafaţă, cu ocazia Conferinţei organizaţiei PNL-Bucureşti. Deputatul PNL Cristian Boureanu (foto) - a avertizat că prestaţia primului ministru Călin Popescu Tăriceanu se repercutează asupra formaţiunii sale, care a înregistrat un declin constant în ultimul an în sondajele de opinie. Mai mult, Boureanu şi-a îndemnat colegii de partid să ia în serios situaţia, întrucât "ne aflăm astăzi într-un punct critic pentru PNL şi nu trebuie să repetăm pas cu pas erorile PNŢCD". La rândul său, deputatul Mona Muscă şi-a exprimat temerile că PNL va dispărea din fruntea politicii româneşti, întrucât liderii acestuia au devenit "campioni ai conflictului". "Degetul pe rană" a fost pus de deputatul Crin Antonescu, acesta susţinând necesitatea convocării unui congres extraordinar al PNL menit "să aleagă o conducere legitimă a partidului şi să revadă termenii alianţei cu PD". Pentru acelaşi lucru a pledat şi fostul lider liberal Valeriu Stoica, în plus el sugerând că vina o poartă "gruparea Patriciu-Tăriceanu" şi comparând-o cu "un experiment pentru PNL". Zvonurile privind posibilele rupturi din PNL au fost alimentate de vicepreşedintele Puiu Haşotti, acesta susţinând, fără să facă nominalizări, că "se coace undeva" un proiect prin care patru-cinci parlamentari liberali vor demisiona pentru a adera la PPCD, urmând apoi să se înscrie în PD. (A.C.)

     Adunarea Generală a Federaţiei Române de Fotbal care a avut loc în această săptămână s-a terminat exact aşa cum îşi dorea Mircea Sandu, eternul preşedinte al forului. El a obţinut 187 de voturi, în timp ce contracandidatul lui, fostul internaţional Gică Popescu, a fost susţinut de 102 persoane.
     Singurul as din mânecă al lui Mircea Sandu (care s-a dovedit ulterior că a fost o adevărata quintă royală) a fost prietenia cu preşedinţii de club. În seara de dinaintea alegerilor, el i-a chemat pe toţi la un dineu oficial, cum am aflat ulterior de la Sandu însuşi, după ce a primit al cincilea mandat de preşedinte.
     În invitaţiile adresate preşedinţilor de club nu se specifica nimic în acest sens, ci se pomenea despre "anunţarea modului în care vor decurge lucrările Adunării Generale". De parcă ar fi fost prima din istoria Federaţiei Române de Fotbal şi oamenii habar nu aveau care sunt procedurile! În zilele care au urmat alegerilor, Sandu a început să pună în practică ceea ce a promis cu 2-3 zile înainte de alegeri: numirea lui Lupescu în funcţia de director general al FRF. În plus, a anunţat că o firmă americană vrea să aloce 100 milioane dolari pentru construirea a patru stadioane (ieri, însă, s-a anunţat că vor fi cinci) şi a afirmat că se va implica pentru a media conflictul Rădoi-Piţurcă. (Gigi G.)

     La Pavilionul Central de la Romexpo s-a deschis cea de a 12-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură, manifestare ce include şi a şasea ediţie a Salonului Naţional de Presă.
     Organizatorii sunt Societatea Română de Radio Difuziune şi Romexpo.
     Sunt prezente 360 de edituri româneşti şi străine, instituţii de învăţământ, agenţii de difuzare de carte, firme multimedia, asociaţii profesionale şi centre culturale. Programul de manifestări cuprinde peste 390 de evenimente.
     Deschiderea târgului s-a făcut în prezenţa premierului Călin Popescu Tăriceanu şi a lui Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România. Târgul aduce cu el şi expoziţiile "La mii de ani lumină", organizată cu sprijinul Cite des Sciences et de l'Industrie din Paris, un Salon al Ilustratorilor de Carte (Ne)publicaţi încă.
     Editurile practică reduceri de preţuri între 10 -50 %, facilitând accesul tinerilor la carte. Totodată la târg se găseşte şi "o groapă cu reduceri", de unde vizitatorii pot cumpăra cărţi cu 2 RON (20.000 lei vechi). Intrarea este liberă.
     Unul dintre numeroasele evenimente ale târgului, care se va încheia duminică, 27 noiembrie, este lansarea cărţii Marea dilemă: a domina sau a conduce, de Zbigniew Brzezinski, apărută sub egida Editurii Scripta. (M.C.)

     Fostul preşedinte al României din perioada 1996-2000, Emil Constantinescu, a făcut o serie de declaraţii incendiare cu privire la existenţa unor legături, înainte de Revoluţie, între Traian Băsescu, Theodor Stolojan şi Adrian Năstase cu fostele servicii de securitate.
     Constantinescu a precizat că gestul său îşi propune lămurirea colaborării acestora cu Securitatea, dar nu este de natură să-i acuze pe respectivii demnitari că ar fi exercitat poliţie politică. "Este vorba de necesitatea ca, la 16 ani de la Revoluţie, poporul să afle adevărul despre aşa-numitul Aport Valutar Special. Sume uriaşe de bani, miliarde de dolari, au fost jefuite de la poporul român în folosul exclusiv al lui Ceauşescu şi al gospodăriei de partid. Trebuie aflat ce s-a întâmplat cu aceste fonduri după asasinarea lui Ceauşescu şi cum au fost folosiţi banii pentru realizarea actualului sistem oligarhic din România", a arătat Constantinescu.
     În opinia sa, trebuie clarificat modul în care fosta Securitate acţiona prin agenţiile din străinătate ale diferitelor ministere, precum şi legăturile acestor agenţii cu Aportul Valutar Special. Ieşirea la rampă a lui Emil Constantinescu, după o perioadă de relativă discreţie în plan politic, pare a avea legătură cu proiectul de refacere a fostului PNŢCD, pe care domnia sa l-ar putea prezida. (A.C.)

     Rapid a învins cu 1-0 pe Şahtior Doneţk, în deplasare, în etapa a treia a Grupei G din Cupa UEFA. A fost un meci între Mircea Lucescu, antrenorul gazdelor, şi Răzvan, fiul lui, tehnicianul giuleştenilor.
     S-a speculat mult că echipele se vor înţelege să termine la egalitate, deoarece un punct le-ar fi folosit în proporţie foarte mare pentru a se califica în primăvara europeană.     Până la ora meciului, cele două echipe se mai întâlniseră de două ori, fiind vorba de amicale. În Giuleşti, Rapid s-a impus cu 3-1, iar la un turneu în Cipru scorul a fost 1-1. În acest sezon al Cupei UEFA, giuleştenii au câştigat şase meciuri şi au remizat o dată. Premize, deci, pentru ca Rapid să nu piardă. Reprezentanţii caselor de pariuri (şi nu doar cele din România) au blocat meciul sau au scos cota pentru remiză, deoarece erau la curent cu zvonurile conform cărora meciul s-ar termina la egalitate. Din ce s-a văzut, s-a jucat pe bune, iar dacă nu a fost aşa, cei doi membri ai familiei Lucescu sunt regizori excelenţi. Ocazii au fost la ambele porţi, mai mari pentru Rapid, iar golul victoriei a fost marcat în minutul 87. Răzvan Lucescu a adunat în această toamnă în Cupa UEFA şase victorii (printre victime numărându-se Feyenoord şi Rennes, în afară de Şahtior) şi două remize. Nu este rău pentru un antrenor la început de carieră. (Gigi G.)

     Se încheie a treia săptămână de grevă în învăţământ. Negocierile între liderii sindicali şi Guvern au intrat într-un punct mort. Liderii FSLI, FEN, "Spiru Haret" şi "Alma Mater" au participat la noi runde de negocieri, cerând ministrului de stat Gheorghe Pogea o majorare salarială de 18% pe 2006, în două tranşe, o creştere de 10% de la 1 ianuarie 2006, faţă de 1 decembrie 2005 şi încă 8% de la 1 septembrie 2006, faţă de 31 august 2006.
     În urma refuzului categoric al Guvernului de a depăşi procentul de 8% al majorării salariale, ministrul Muncii, Gheorghe Barbu, a preluat ştafeta negocierilor. El a explicat de ce nu pot fi acceptate solicitările sindicaliştilor. Creşterea salarială a cadrelor didactice cu 18% ar atrage după sine scăparea de sub control a inflaţiei.
     În acest timp, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de părinţi din Învăţământul Preuniversitar a cerut Guvernului să găsească urgent o soluţie pentru ieşirea din criză. Astfel încât, copiii să înceapă şcoala, iar profesorii să primească o creştere salarială acceptabilă. În ultimele zile ale săptămânii protestele profesorilor sindicalişti au intrat într-o nouă etapă: cinci cadre didactice au recurs la greva foamei. Trebuie spus că greva nu a avut susţinători în toate şcolile, o parte din cursuri având loc, deşi directorii refuză să comenteze acest aspect. (L.I.)