Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, ieri, că, în cadrul unei întâlniri cu ministrul finanţelor, a discutat despre destinaţia sumelor rezultate în urma privatizării BCR. Guvernatorul spune că nu este recomandabil ca aceşti bani să fie folosiţi pentru majorarea salariilor.
     Isărescu a arătat că orice majorare trebuie urmată de măsuri de contracarare a efectelor inflaţioniste, prin toate pârghiile politicilor economice. "Orice majorare salarială crează presiuni inflaţioniste. Nu se poate răspunde ceva despre nivelul acestora în cazul unei creşteri de 8%, pentru că depinde de cum sunt contracarate. BNR a anunţat că pârghiile monetare sunt apăsate destul de mult", a afirmat Isărescu. Presiunile consumului alimentat de creşterea veniturilor se răsfrâng, în primul rând, asupra condiţiillor de creditare, care vor face ca BNR să nu renunţe prea curând la măsurile administrative impuse în toamnă.
     Mugur Isărescu a precizat că i-a auzit pe unii politicieni propunând ca jumătate din banii obţinuţi din privatizarea BCR să fie folosiţi pentru plata unor salarii. Pentru a arăta cât de păgubos este acest mod de a gândi, guvernatorul BNR a dat un exemplu simplu spunând că "nici măcar ţăranul care îşi vinde ogorul nu se duce cu banii obţinuţi la cârciumă, ci îşi deschide cel puţin o fierărie, ceva". Isărescu a adăugat că, din punct de vedere monetar, nimeni nu poate veni "să ia bani cu sacul" de la BNR.
     Oficialul BNR a spus că există bani şi BNR este interesată ca aceştia să fie folosiţi, dar numai în baza unor proiecte serioase de investiţii. El i-a dat dreptate economistului-şef, Valentin Lazea, care, săptămâna trecută, declarase că, în România, proiectele sunt numai în stadiul de gânduri sau de vise.
     "La investiţii trebuie să munceşti, să depui efort, să faci proiecte. La consum, stai şi bagi lingura în butoiul cu miere", a declarat Mugur Isărescu.

Contul curent adânceşte soldul negativ
     Potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR), contul curent al balanţei de plăţi continuă să înregistreze adâncirea soldului negativ, alimentat de creşterea deficitului comercial, dar, în dinamică, se observă un ritm descendent, rezultat mai ales din rectificările asupra datelor de anul trecut.
     După primele nouă luni, contul curent a atins un deficit de aproape patru miliarde de euro, în condiţiile în care numai din schimburile comerciale a fost consemnat un sold negativ de cinci miliarde euro. Pentru perioada similară din 2004, datele BNR indică o corecţie a deficitului de cont curent de peste 800 milioane de euro, de la 2,28 miliarde euro la 3,1 miliarde euro. Astfel, creşterea deficitului de cont curent a coborât de la peste 40% în august 2005, la 28,2%. La capitolul venituri, diferenţa nefavorabilă, rezultată în principal din profiturile reinvestite, este mai mică decât anul trecut, ridicându-se la 1,5 miliarde euro. Datele sunt estimări şi ar putea suferi modificări în perioada următoare. Transferurile curente au urcat la 2,6 miliarde euro, în creştere cu 24%. Acest cont înregistrează în principal remiterile lucrătorilor români din străinătate.

     BCR a atras de la BERD un împrumut pe termen lung, în valoare de 50 milioane de euro, pentru acordarea de finanţări în regim ipotecar. Creditele ipotecare pentru achiziţia, construcţia sau renovarea locuinţelor vor fi acordate în lei şi euro, valoarea maximă fiind stabilită la echivalentul a 100.000 de euro. Plafonul poate fi însă extins, de la caz la caz. Împrumutul BERD pentru BCR este acordat pentru o perioadă de 12 ani. Aceasta este a doua finanţare primită de instituţia românească de la BERD pentru credite ipotecare, după cea din 2003, în valoare tot de 50 milioane euro.
     BCR a acordat, până la finele lunii octombrie 2005, credite ipotecare şi imobiliare de peste 1,6 miliarde lei (peste 450 milioane de euro), înregistrând o cotă de piaţă de peste 35% pe acest segment. Valoarea creditelor pentru investiţii imobiliare a crescut cu 43% în primele zece luni. BERD apreciază că, deşi a crescut semnificativ în ultimii ani, piaţa românească a finanţărilor ipotecare este încă slab dezvoltată, ponderea creditelor ipotecare în PIB fiind de sub 2%, comparativ cu o medie de 44% în UE şi 65% în Marea Britanie.
     După primul împrumut pentru dezvoltarea creditelor ipotecare, acordat BCR în 2003, BERD a mai semnat cu şase bănci din România acorduri similare, în valoare cumulată de circa 120 de milioane de euro. BCR este cea mai importanta bancă din România, cu active de aproape nouă miliarde de euro. BERD este printre cei mai importanţi investitori în România, cu fonduri de aproape 2,6 milioarde de euro alocate pentru 131 de proiecte.

     Potrivit unei surse guvernamentale, termenul de depunere a ofertelor angajante pentru privatizarea CEC a fost prelungit, o nouă dată limită fiind fixată, cel mai probabil, pentru luna ianuarie 2006. Cel mai plauzibil motiv este că statul român vrea să cunoască, mai întâi, câştigătorul licitaţiei pentru BCR, cursă care are ca finaliste băncile Erste şi Millennium BCP. Şapte din cei opt investitori înscrişi pentru privatizarea CEC au depus oferte neangajante la termenul din 21 octombrie, din cursă retrăgându-se banca franceză Societe Generale, care deţine pachetul majoritar la BRD. Erste Bank este şi unul dintre ofertanţii pentru preluarea CEC.

     Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a împlinit 15 ani. În acest timp, potrivit preşedintelui său, Radu Graţian Gheţea, asociaţia a reuşit înfiinţarea Institutului Bancar Român (IBR), introducerea sistemului electronic de plăţi, înfiinţarea Biroului de Credit şi a Centralei incidentelor de plată şi a jucat un rol semnificativ în emiterea Legii bancare. Pe agenda de priorităţi a ARB, se află eliminarea unor anomalii din Legea de organizare a Departamentului Naţional Anticoprupţie, care consideră caz penal încălcarea normelor interne de creditare. Alte deziderate ale ARB sunt micşorarea perioadei în care băncile pot bloca, urmare a soliitărilor organelor de prevenire şi combatere a spălării banilor, a unei tranzacţii suspecte de fraudă; reducerea contribuţiilor la Fondul de Garantare a Depozitelor, reducerea birocraţiei interne şi a celei din întregul sistem.

     Raiffeisen Bank va întrerupe funcţionarea ATM-urilor şi POS-urilor duminică şi luni, între orele 4.00 şi 6.00 dimineaţa, în vederea pregătirii reţelelor pentru perioada sărbătorilor. Între orele menţionate, reţelele de ATM-uri şi POS-uri ale băncii nu vor fi disponibile pentru cei peste un milion de deţinători de carduri de debit şi de credit ai băncii. Raiffeisen Bank dispune de o reţea de 770 de ATM-uri şi peste 5.700 de POS-uri.

     National Bank of Greece (NBG) a consemnat în Europa de sud-est, în cele nouă luni scurse din 2005, o creştere de 125% a profitului înainte de plata impozitelor, la 61,1 milioane euro. Creditele acordate au înregistrat un avans de 75%, la 1,98 miliarde euro, iar cele destinate persoanelor fizice au crescut cu 118%. Grupul va continua să îşi restructureze activitatea, orientându-se către Europa de Sud-Est, unde potenţialul de creştere este substanţial. În 2006, banca intenţionează să deschidă 90 de filiale, care se vor adăuga celor 245 de din Europa de sud-est, cu 36 peste nivelul din 2004. Profitul total net al băncii elene a crescut cu 86,8%, la 531,9 milioane de euro.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro