Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

spacer1.jpg (1537 bytes)

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Viața de lângă noi
Externe
Sport
Demnitarul de serviciu
Jurnal - Regina Maria
Jurnal - Carol al II-lea
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Utile
Chenarul bunului simț
Actualitate
O zi în jurul lumii
Politică
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

"CIA a deplasat deținuți prin Europa"


Dick Marty speră să obțină noi informații prin intermediul rețelei europene de sateliți

     Mai mulți deținuți aflați în custodia SUA au fost transportați prin Europa, a declarat, într-un interviu acordat Radio Delta RFI, președintele Comisiei pentru Afaceri Juridice a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Dick Marty. Totuși, el a precizat că nu are dovezi oficiale care să ateste existența unor centre de detenție CIA pe teritoriul anumitor state europene.
     Întrebat dacă această ipoteză - lansată, la începutul lunii, de cotidianul american "Washington Post" - este plauzibilă, Dick Marty a lăsat să se înțeleagă că da, dar s-a ferit să confirme prezența închisorilor secrete CIA în Europa. "În orice caz, noi nu le-am găsit. Nu avem dovezi oficiale, dar pot totuși să afirm că există o serie de indicii care ne permit să spunem că probabil ocazional, temporar, au existat deplasări în Europa ale prizonierilor. Am mai asistat, de altfel, în Italia la astfel de practici, extrem de îndoielnice. Este vorba de faptul că serviciile americane au sechestrat un imam în plin centrul orașului Milano. Prizonierul a fost transportat în Germania și apoi în Egipt, fiind privat de orice formă de asistență juridică internațională. Așadar, administrația americană însăși se consideră în război și nu a ascuns niciodată faptul că a recurs la mijloace pe care le definește drept extreme", a declarat Marty.
     Astfel de metode sunt însă considerate inacceptabile de către Consiliul Europei, deoarece contravin Convenției Europene a Drepturilor Omului. "Și le considerăm, de asemenea, contraproductive, pentru că eu cred că îi ajutăm astfel pe teroriști să obțină o victorie și, mai ales, le dăm o motivație și o oarecare legitimitate simpatizanților terorismului. Cred că nu-i învingem astfel pe teroriști, care supraviețuiesc mai ales datorită simpatizanților lor. Și dacă le dăm motive și o oarecare legitimitate acestor simpatizanți - care pot vorbi de nedreptăți și abuzuri din cauza acestor închisori - înseamnă că servim cauza terorismului", a mai spus președintele Comisiei Juridice a APCE. Potrivit lui Dick Marty, Statele Unite au de dat explicații Europei în privința celor 31 de zboruri suspecte ale CIA identificate de către Human Rights Watch, "o organizație foarte serioasă și profesionistă și care, până în prezent, a dat întotdeauna dovadă că are surse foarte, foarte sigure".

Tortura este inacceptabilă
     Dick Marty a precizat că ancheta Consiliului Europei nu trebuie interpretată drept un act de ostilitate față de Statele Unite și nici ca o dovadă de slăbiciune în combaterea terorismului. "Aș spune că este un act de prietenie față de Statele Unite. Dorim să le spunem că metodele lor nu funcționează, sunt contraproductive și că suntem gata să îi ajutăm cu alte metode. Suntem convinși că trebuie să combatem terorismul, dar ca să învingem trebuie să respectăm regulile pe care noi înșine ni le-am impus", a explicat Marty. "Cred că, în trecut, continentul nostru a suferit atât de mult din cauza nedreptăților și violării unor drepturi fundamentale încât, azi, nu mai suntem dispuși să acceptăm astfel de lucruri", a subliniat oficialul european.
     În opinia sa, Human Rights Watch are dreptate când vorbește de tortură și de detenție abuzivă în cazul presupușilor teroriști anchetați de CIA. "Cred că aceste centre de detenție din Europa, dacă au existat, nu au fost decât o materializare a . Însuși faptul că Statele Unite i-au transferat în țări străine pe prizonieri, ca și cum nu ar avea unde să-i închidă, demonstrează care este atitudinea acestei administrații", a adăugat Marty.

Trei posibile locații în România
     Dick Marty susține, într-un memorandum dat publicității ieri, că Human Rights Watch l-a informat de existența, în România, a trei locații unde presupușii teroriști ar fi putut fi torturați: baza militară de la Mihail Kogălniceanu, cea de la Fetești și o alta al cărei nume nu a fost precizat. Marty nu are de gând să viziteze aceste baze sau aeroportul polonez Szymany, deoarece, spune el, chiar presa a scris că orice dovadă a existenței unor închisori CIA va fi ascunsă până la sosirea sa la fața locului.
     Ministrul de Externe, Mihai Ungureanu, a declarat, joi, la finalul unei întâlniri cu secretarul general al Consiliului Europei, Terry Davis, că nu există nici o dovadă "factuală" privind potențiale închisori ale CIA în România.
     La rândul său, Davis a precizat că, imediat după apariția acuzațiilor în presa americană, a primit răspuns de la autoritățile române, însă după noul val de afirmații, referitoare la alte state europene pe teritoriul cărora este bănuită existența unor asemenea înschisori secrete, a decis să ceară tuturor statelor membre ale Consiliului Europei un răspuns privind garanțiile legale că asemenea lucru nu se poate întâmpla. Toate statele membre ale Consiliului sunt semnatare și au ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în baza căreia a fost formulată solicitarea secretarului general al Consiliului Europei. Potrivit lui Terry Davis, toate țările au același termen pentru a răspunde, 21 februarie 2006, ulterior el urmând să facă un raport pe care îl va transmite Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Adevărul trebuie aflat
     Într-o declarație adoptată, ieri, la București, în cadrul sesiunii Comisiei Permanente, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei anunță că scopul anchetei conduse de Marty este să stabilească adevărul, nu să acuze și nici să sancționeze una sau mai multe țări.
     "Trebuie trimis un mesaj clar și puternic: chiar și în numele războiului împotriva terorismului, practicile ilegale și inumane în legătură cu arestarea, transportul și detenția persoanelor, chiar a celor suspectate de terorism, nu vor fi tolerate în nici un stat membru sau observator al Consiliului Europei", se arată în textul citat.
     Ancheta Consiliului Europei, pentru desfășurarea căreia a fost solicitată cooperarea autoritățile juridice ale statelor membre, a UE, a membrilor Congresului american, a jurnaliștilor și organizațiilor neguvernamentale, în special Human Rights Watch, nu ar trebui să se refere numai la închisorile CIA, ci și la situația din Caucazul de Nord, a apreciat Dick Marty. El consideră că, prin intermediul rețelei europene de sateliți, ar putea obține imagini despre transportul deținuților. "Astfel de imagini ar demonstra și orice încercare recentă de a șterge urmele unor locații mai vechi", explică oficialul european.

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro

Scandalul bombardării postului Al-Jazeera ia amploare

Bush și Blair sunt somați să dea explicații

     Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) și organizația Reporteri fără Frontiere au cerut președintelui George W. Bush și premierului Tony Blair să clarifice informațiile apărute în ziarul britanic "Daily Mirror" conform cărora ar fi discutat, în 2004, despre bombardarea postului arab Al-Jazeera.
     "Este o acuzație foarte serioasă, cu implicații grave pentru securitatea profesioniștilor din media. Președintele Bush și primul-ministru Blair trebuie imediat să clarifice ceea ce au declarat și ceea ce nu au declarat în cursul întâlnirii avute în aprilie 2004", a precizat Ann Cooper, directoare a CPJ, într-un comunicat.
     "Refuzul de a răspunde la aceste întrebări nu va face loc decât speculațiilor", a adăugat ea.
     Și organizația Reporteri fără Frontiere (RSF) și-a manifestat îngrijorarea cu privire la acest scandal și a cerut să se facă lumină "cât mai curând posibil". "Este greu de crezut că președintele Bush a luat în discuție într-adevăr această posibilitate (a bombardării postului qatariot n.r.)", a declarat RSF. Ea a adăugat că "bombardarea unei organizații de presă, mai ales pe timp de pace, este periculoasă și inacceptabilă. În cazul în care acuzația se dovedește adevărată, ar putea fi o explicație a motivelor pentru care forțele americane au bombardat în două rânduri până acum birourile Al-Jazeera din Afganistan și Irak". Reamintim că armata americană a distrus, la 12 noiembrie 2001, biroul postului qatariot de la Kabul cu două bombe "inteligente", iar, la 8 aprilie 2003, reporterul Tareq Ayyoub și-a pierdut viața în centru Bagdadului, după ce a fost lovit de o rachetă americană. Incidentele au fost calificate de Pentagon drept erori militare.      Directorul Al-Jazeera a solicitat, recent, o întrevedere urgentă cu Tony Blair, în urma unui protest al angajaților postului de televiziune de la Doha față de informațiile publicate in "Daily Mirror". "Am cerut o întâlnire de urgență cu premierul britanic și redactorii-șefi de ziare și alte media de la Londra", a anunțat Wadhah Khanfar, adresându-se zecilor de angajați ai Al-Jazeera adunați în fața sediului de la Doha al televiziunii.
     "Am adoptat un plan de acțiuni pe care am început să îl punem în aplicare imediat", a adăugat el, declarând săptămâna viitoare "săptămâna Al-Jazeera și a libertății de exprimare".
     "Nu vom tăcea decât atunci când vom afla adevărul, pe care îl vom anunța public", a mai spus directorul televiziunii arabe cu sediul general în Qatar.

Guvernul britanic lovește în libertatea presei
     Guvernul britanic a interzis presei să mai publice orice altă informație legată de discuția dintre președintele Bush și premierul Blair. Potrivit publicației "Daily Mirror", Lordul Goldsmith, consilierul pentru Justiție al Guvernului britanic, i-a avertizat pe jurnaliști cu deschiderea unei anchete penale dacă mai abordează subiectul Al-Jazeera. Goldsmith a invocat încălcarea articolului cinci al Legii secretelor oficiale și a avertizat publicația că o va aduce în fața înaltei Curți de Justiție dacă nu i se dă curs solicitării. "Am acceptat să respectăm cererea", a informat cotidianul, miercuri, în timp ce și alte publicații precum "The Guardian" și "'The Times" au anunțat că au primit amenințări asemănătoare.
     Scandalul a fost declanșat marți de cotidianul "Daily Mirror", care a relatat că președintele SUA și-ar fi exprimat intenția, în 2004, de a bombarda Al-Jazeera, reiese din documentul "ultrasecret" al Downing Street, ajuns în posesia cotidianului. Transcrierea de cinci pagini a conversației relevă și că premierul Blair s-a opus amenințării lui Bush, de teamă că o astfel de acțiune ar putea conduce la represalii violente. Al-Jazeera este extrem de cunoscută pentru opoziția fermă față de războiul din Irak, fiind acuzată, pe de altă parte, de Washington că alimentează insurgența și că dă drept la exprimare teroriștilor. "Daily Mirror" a mai dezvăluit că documentul "ultrasecret" a fost găsit în biroul fostului deputat laburist Tony Clarke, ceea ce a condus autoritățile la arestarea unuia dintre subordonații săi și a unui membru al Cabinetului Oficial, sub acuzația de încălcare a unui secret ce ține de relațiile internaționale. Londra a refuzat să comenteze și acest aspect, invocând "un proces în desfășurare". Între timp, Casa Albă a caracterizat drept "atât de absurde" informațiile publicate de cotidian, "încât nu merită nici un răspuns".

Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro

Mii de chinezi, evacuați din zone poluate cu benzen

     Din cauza unei explozii produse săptămâna trecută la o fabrică de produse chimice, mii de chinezi au fost evacuați și circa 4 milioane locuitori ai orașului Harbin au rămas fără apă potabilă, după ce râul care trece prin dreptul localității și care e principala sursă de aprovizionare cu apă, a fost poluat cu 100 de tone de deșeuri toxice.
     Pelicula de benzen, care se întindea pe o distanță de 80 de km de-a lungul râului Songhua, din nord-estul Chinei, a determinat autoritățile să instituie, începând de ieri, starea de urgență în regiune. Stratul de benzen ajunsese, joi, în dreptul orașului Harbin, capitala provinciei Heilongjiang, provenind din regiunea învecinată, Jilin, situată la 380 de km în amonte. Poluarea a fost cauzată de o explozie la o uzină petrochimică, produsă pe data de 13 noiembrie. "Apa poluată a intrat în oraș și a ajuns deja la stațiile de pompare", a declarat Liu Yuzhu, purtător de cuvânt al companiei publice de furnizare a apei potabile din Harbin.
     Populația încearca, ieri, să reziste situației, continuând să-și facă rezerve de apă, în timp ce o parte dintre magazine au rămas închise. Complexele industriale au început să sape puțuri pentru a se alimenta cu apă din pânza freatică și a-și putea continua, astfel, activitatea, iar clienților hotelurilor - de la cele mai modeste la cele mai luxoase - li s-a interzis să facă duș. Un reprezentant al companiei de căi ferate, citat de cotidianul "Beijing News", a declarat că trenurile care pleacă din Harbin au fost luate cu asalt, în ultimele zile. Specialiștii avertizează că benzenul este o substanță foarte toxică. Potrivit profesorului Richard Irons, specialist în toxicologie "principala problemă este că expunerea îndelungată la benzen poate duce la atrofierea măduvei spinării și la o serie de boli ale sângelui, printre care și leucemia".
     Modul în care au reacționat autoritățile a fost, însă, criticat de ziarele din China, care au condamnat încercarea de a ascunde adevărul populației. Inițial, s-a anunțat că apa a fost oprită din cauza unor probleme la rețeaua de aprovizionare a orașului. Adevărul a fost spus după ce suspiciunea și chiar panica au început să ia amploare.
     Anunțați abia la zece zile de la producerea incidentului, oficialii de la Kremlin sunt în alertă întrucât efectele poluării se pare că vor fi resimțite și în estul Rusiei, la Khabarovsk, unde a fost declarată starea de urgență începând de ieri. Agenția chineză a mediului a dat, joi, asigurări că pata de benzen va ajunge în Rusia abia peste două săptămâni, din cauza vitezei curentului apei. (Radu T. Popescu)

Noi avioane suspecte pe aeroporturile europene

     CIA utilizează și în prezent aeroporturile europene pentru transportul persoanelor suspectate de terorism, a dezvăluit un cotidian german, citat de publicația electronică EUobserver.
     "Avioanele CIA au făcut escale în câteva țări europene, inclusiv în Germania. Nimic nu s-a schimbat", a declarat o sursă din cadrul CIA, citată de publicația "Handelsblatt".
     Se sugerează, astfel, că aeroporturile europene încă mai facilitează transportul deținuților CIA către baza americană de la Guantanamo sau către eventualele închisori secrete din Europa de Est.
     Avioanele CIA, unele dintre ele recunoscute ca fiind implicate în transporturi speciale ale suspecților de terorism, au fost identificate, recent, pe aeroporturi europene, în Polonia, România, Suedia, Norvegia, Islanda, Olanda, Spania, Germania și Malta. Cele mai multe escale au fost înregistrate în perioada 2002-2003, dar acestea continuă și în prezent. Astfel, săptămâna trecută, a fost raportată aterizarea unui avion CIA pe aeroportul Schiphol din Amsterdam, în timp ce Ungaria a admis că un alt aparat a aterizat la Budapesta în octombrie.
     Administrația americană a precizat că Washingtonul va elabora în curând o poziție pe această temă, după ce va primi o serie de declarații din partea celor vizați.
     Țările membre UE au trimis o scrisoare comună Statelor Unite, prin care solicită explicații privind presupusa existență a unor închisori secrete ale CIA pe teritoriul european.

Un "mic Guantanamo" în Kosovo

     Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Alvaro Gil Robles, a afirmat că a văzut în septembrie 2002, în Kosovo, la o bază militară americană a NATO, o replică destul de fidelă a centrului de detenție de la Guantanamo. În baza Camp Bondsteel din apropiere de Ferizaj, la sud de Priștina, a fost amenajată o închisoare care reconstituie la o scară mai mică baza de la Guantanamo, a declarat Robles. El descrie baza folosită de NATO în operațiunile sale sub egida ONU ca fiind alcătuită din mici grupuri de barăci din lemn, înconjurate de garduri înalte de sârmă ghimpată. În fiecare dintre ele erau închiși între 15 și 20 de prizonieri îmbrăcați în salopete portocalii ca la Guantanamo. Printre deținuți erau unii care aveau barbă și care citeau Coranul, a precizat oficialul citat. "O femeie soldat care făcea parte din personalul închisorii mi-a explicat că abia ajunsese acolo, după ce fusese la baza de la Guantanamo", din Cuba, a continuat Alvaro Gil Robles. Acesta s-a declarat șocat de vizită, efectuată împreună cu comandantul KFOR de atunci, generalul francez Marcel Valentin, care era și el vizibil contrariat de soarta rezervată deținuților. "În 2002 la Camp Bondsteel și la Guantanamo, deținuții nu beneficiau de un avocat și nu făceau obiectul nici unei proceduri judiciare", scrie cotidianul francez "Le Monde". Cotidianul reamintește că baza Camp Bondsteel a fost descrisă în momentul când a început construcția sa, în 1999, drept cea mai mare bază americană de după războiul din Vietnam. Ea pare să fi fost o zonă aflată în afara oricărui control judiciar, conchide ziarul.

SUA încalcă tocmai valorile pe care le promovează

     Presupusa existență a unor închisori secrete ale CIA în străinătate ar putea afecta grav credibilitatea Statelor Unite, care au cheltuit milioane de dolari pentru a promova respectul drepturilor omului în noile democrații europene, comentează "International Herald Tribune". În primele decenii de după căderea comunismului, Statele Unite au încurajat noile democrații din Europa de Est să adopte constituții care să interzică centrele secrete de detenție și tortura. În consecință, detenția secretă este ilegală în prezent și în aceste țări, unde orice acuzat are dreptul la un avocat și posibilitatea de a se apăra. Închisorile din estul Europei au devenit mai umane și pentru că, la presiunile Statelor Unite, guvernele acestor țări au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului și alte convenții privind interzicerea torturii. Statele Unite au cheltuit milioane de dolari pentru a promova asemenea reforme în fostele state comuniste. În plus, Departamentul de Stat american publică anual un raport privind respectarea drepturilor omului, pentru a descuraja alte țări să trateze deținuții tocmai în modul în care este acuzată CIA că o face.

Italia, paralizată de o grevă generală

     Milioane de salariați italieni din domeniul transporturilor, administrației, sanitar, bancar și poștal au declanșat, ieri, o grevă generală cu o durată cuprinsă între patru și opt ore, denunțând reducerile bugetare prevăzute în anul 2006 de Guvernul condus de Silvio Berlusconi. Acțiunea de protest a început la ora locală 09:00, când salariații căilor ferate au anunțat că încetează activitatea timp de patru ore. Cu toate acestea, fiecare regiune și sector economic a urmat propriul orar de grevă, fiind asigurate doar activitățile minime prevăzute de lege. Cel mai grav perturbate au fost transporturile aeriene, unde activitatea a încetat între orele 12.00 și 16.00. Aceasta este a cincea grevă generală organizată în Italia împotriva politicii lui Silvio Berlusconi de la formarea Cabinetului său, în iunie 2001.

Dosarele Pactului de la Varșovia vor fi făcute publice

     Dosarele secrete ale Pactului de la Varșovia, alianță militară a blocului sovietic dizolvată în 1991, vor fi predate în curând Institutului polonez al Memoriei Naționale (IPN), a anunțat, recent, postul public de televiziune din Polonia (TVP). Directorul IPN, Leon Kieres, invitat joi la Arhivele Ministerului polonez al Apărării pentru a vedea dosarele Pactului, s-a declarat foarte mulțumit de hotărârea autorităților de a a-i preda aceste acte în următoarele săptămâni. "Eticheta strict confidențial care se aplică acestor dosare va fi treptat înlăturată", a afirmat ministrul Apărării, Radoslaw Sikorski. Potrivit istoricilor, examinarea acestor documente va putea clarifica elementele de culise ale intervenției militare a Pactului de la Varșovia în Cehoslovacia, în 1968, și instaurarea legii marțiale în Polonia, în 1981. Fondat în capitala poloneză, în 1955, Pactul de la Varșovia a regrupat, sub tutela Moscovei, țările satelit ale fostei Uniuni Sovietice: Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană (RDG), România și Bulgaria.

Vladimir Putin justifică legea privind controlul ONG-urilor

     Președintele rus Vladimir Putin a declarat, joi, că este absolut necesar ca statul rus să poată supraveghea sursele străine de finanțare a organizațiilor neguvernamentale, dar a promis că va proteja societatea civilă. "Activitățile politice din Rusia trebuie să fie transparente, iar finanțarea din străinătate a acestora trebuie să fie monitorizată de stat", a explicat liderul de la Kremlin. "Este necesar mai ales dacă aceste finanțări trec prin canalele publice ale altor state, iar organizațiile care acționează în țara noastră sunt folosite ca instrument al politicii externe a altor state", a subliniat el. Parlamentul rus a votat în primă lectură, miercuri, un proiect de lege care oferă statului dreptul de a controla sursele de finanțare și cheltuielile organizațiilor neguvernamentale. Peste 1.300 de reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale au protestat față de acest text, apreciind că el vizează în special asociațiile pentru drepturile omului și împiedică dezvoltarea societății civile. Din 400.000 de organizații neguvernamentale existente în Rusia, circa 2.000 se ocupă exclusiv de apărarea drepturilor omului, iar alte 15.000 fac acest lucru indirect.

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.