|
"CIA a deplasat
deținuți prin Europa" |

Dick Marty speră să obțină noi informații prin intermediul rețelei europene de
sateliți
|
Mai mulți deținuți aflați în custodia SUA au fost
transportați prin Europa, a declarat, într-un interviu acordat Radio Delta RFI,
președintele Comisiei pentru Afaceri Juridice a Adunării Parlamentare a Consiliului
Europei, Dick Marty. Totuși, el a precizat că nu are dovezi oficiale care să ateste
existența unor centre de detenție CIA pe teritoriul anumitor state europene.
Întrebat dacă această ipoteză - lansată, la începutul
lunii, de cotidianul american "Washington Post" - este plauzibilă, Dick Marty a
lăsat să se înțeleagă că da, dar s-a ferit să confirme prezența închisorilor
secrete CIA în Europa. "În orice caz, noi nu le-am găsit. Nu avem dovezi oficiale,
dar pot totuși să afirm că există o serie de indicii care ne permit să spunem că
probabil ocazional, temporar, au existat deplasări în Europa ale prizonierilor. Am mai
asistat, de altfel, în Italia la astfel de practici, extrem de îndoielnice. Este vorba
de faptul că serviciile americane au sechestrat un imam în plin centrul orașului
Milano. Prizonierul a fost transportat în Germania și apoi în Egipt, fiind privat de
orice formă de asistență juridică internațională. Așadar, administrația americană
însăși se consideră în război și nu a ascuns niciodată faptul că a recurs la
mijloace pe care le definește drept extreme", a declarat Marty.
Astfel de metode sunt însă considerate inacceptabile de către
Consiliul Europei, deoarece contravin Convenției Europene a Drepturilor Omului. "Și
le considerăm, de asemenea, contraproductive, pentru că eu cred că îi ajutăm astfel
pe teroriști să obțină o victorie și, mai ales, le dăm o motivație și o oarecare
legitimitate simpatizanților terorismului. Cred că nu-i învingem astfel pe teroriști,
care supraviețuiesc mai ales datorită simpatizanților lor. Și dacă le dăm motive și
o oarecare legitimitate acestor simpatizanți - care pot vorbi de nedreptăți și abuzuri
din cauza acestor închisori - înseamnă că servim cauza terorismului", a mai spus
președintele Comisiei Juridice a APCE. Potrivit lui Dick Marty, Statele Unite au de dat
explicații Europei în privința celor 31 de zboruri suspecte ale CIA identificate de
către Human Rights Watch, "o organizație foarte serioasă și profesionistă și
care, până în prezent, a dat întotdeauna dovadă că are surse foarte, foarte
sigure".
Tortura este inacceptabilă
Dick Marty a precizat că ancheta Consiliului Europei nu trebuie
interpretată drept un act de ostilitate față de Statele Unite și nici ca o dovadă de
slăbiciune în combaterea terorismului. "Aș spune că este un act de prietenie
față de Statele Unite. Dorim să le spunem că metodele lor nu funcționează, sunt
contraproductive și că suntem gata să îi ajutăm cu alte metode. Suntem convinși că
trebuie să combatem terorismul, dar ca să învingem trebuie să respectăm regulile pe
care noi înșine ni le-am impus", a explicat Marty. "Cred că, în trecut,
continentul nostru a suferit atât de mult din cauza nedreptăților și violării unor
drepturi fundamentale încât, azi, nu mai suntem dispuși să acceptăm astfel de
lucruri", a subliniat oficialul european.
În opinia sa, Human Rights Watch are dreptate când vorbește de
tortură și de detenție abuzivă în cazul presupușilor teroriști anchetați de CIA.
"Cred că aceste centre de detenție din Europa, dacă au existat, nu au fost decât
o materializare a . Însuși faptul că Statele Unite i-au transferat în țări străine
pe prizonieri, ca și cum nu ar avea unde să-i închidă, demonstrează care este
atitudinea acestei administrații", a adăugat Marty.
Trei posibile locații în România
Dick Marty susține, într-un memorandum dat publicității ieri,
că Human Rights Watch l-a informat de existența, în România, a trei locații unde
presupușii teroriști ar fi putut fi torturați: baza militară de la Mihail
Kogălniceanu, cea de la Fetești și o alta al cărei nume nu a fost precizat. Marty nu
are de gând să viziteze aceste baze sau aeroportul polonez Szymany, deoarece, spune el,
chiar presa a scris că orice dovadă a existenței unor închisori CIA va fi ascunsă
până la sosirea sa la fața locului.
Ministrul de Externe, Mihai Ungureanu, a declarat, joi, la
finalul unei întâlniri cu secretarul general al Consiliului Europei, Terry Davis, că nu
există nici o dovadă "factuală" privind potențiale închisori ale CIA în
România.
La rândul său, Davis a precizat că, imediat după apariția
acuzațiilor în presa americană, a primit răspuns de la autoritățile române, însă
după noul val de afirmații, referitoare la alte state europene pe teritoriul cărora
este bănuită existența unor asemenea înschisori secrete, a decis să ceară tuturor
statelor membre ale Consiliului Europei un răspuns privind garanțiile legale că
asemenea lucru nu se poate întâmpla. Toate statele membre ale Consiliului sunt semnatare
și au ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în baza căreia a fost
formulată solicitarea secretarului general al Consiliului Europei. Potrivit lui Terry
Davis, toate țările au același termen pentru a răspunde, 21 februarie 2006, ulterior
el urmând să facă un raport pe care îl va transmite Comitetului de Miniștri al
Consiliului Europei.
Adevărul trebuie aflat
Într-o declarație adoptată, ieri, la București, în cadrul
sesiunii Comisiei Permanente, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei anunță că
scopul anchetei conduse de Marty este să stabilească adevărul, nu să acuze și nici
să sancționeze una sau mai multe țări.
"Trebuie trimis un mesaj clar și puternic: chiar și în
numele războiului împotriva terorismului, practicile ilegale și inumane în legătură
cu arestarea, transportul și detenția persoanelor, chiar a celor suspectate de terorism,
nu vor fi tolerate în nici un stat membru sau observator al Consiliului Europei", se
arată în textul citat.
Ancheta Consiliului Europei, pentru desfășurarea căreia a fost
solicitată cooperarea autoritățile juridice ale statelor membre, a UE, a membrilor
Congresului american, a jurnaliștilor și organizațiilor neguvernamentale, în special
Human Rights Watch, nu ar trebui să se refere numai la închisorile CIA, ci și la
situația din Caucazul de Nord, a apreciat Dick Marty. El consideră că, prin intermediul
rețelei europene de sateliți, ar putea obține imagini despre transportul deținuților.
"Astfel de imagini ar demonstra și orice încercare recentă de a șterge urmele
unor locații mai vechi", explică oficialul european. |
Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro |
| Scandalul bombardării postului Al-Jazeera ia
amploare |
Bush și Blair sunt somați
să dea explicații |
Comitetul pentru
Protecția Jurnaliștilor (CPJ) și organizația Reporteri fără Frontiere au cerut
președintelui George W. Bush și premierului Tony Blair să clarifice informațiile
apărute în ziarul britanic "Daily Mirror" conform cărora ar fi discutat, în
2004, despre bombardarea postului arab Al-Jazeera.
"Este o acuzație foarte serioasă, cu implicații grave pentru
securitatea profesioniștilor din media. Președintele Bush și primul-ministru Blair
trebuie imediat să clarifice ceea ce au declarat și ceea ce nu au declarat în cursul
întâlnirii avute în aprilie 2004", a precizat Ann Cooper, directoare a CPJ,
într-un comunicat.
"Refuzul de a răspunde la aceste întrebări nu va face loc
decât speculațiilor", a adăugat ea.
Și organizația Reporteri fără Frontiere (RSF) și-a
manifestat îngrijorarea cu privire la acest scandal și a cerut să se facă lumină
"cât mai curând posibil". "Este greu de crezut că președintele Bush a luat
în discuție într-adevăr această posibilitate (a bombardării postului qatariot
n.r.)", a declarat RSF. Ea a adăugat că "bombardarea unei organizații de presă,
mai ales pe timp de pace, este periculoasă și inacceptabilă. În cazul în care
acuzația se dovedește adevărată, ar putea fi o explicație a motivelor pentru care
forțele americane au bombardat în două rânduri până acum birourile Al-Jazeera din
Afganistan și Irak". Reamintim că armata americană a distrus, la 12 noiembrie
2001, biroul postului qatariot de la Kabul cu două bombe "inteligente", iar, la 8
aprilie 2003, reporterul Tareq Ayyoub și-a pierdut viața în centru Bagdadului, după ce
a fost lovit de o rachetă americană. Incidentele au fost calificate de Pentagon drept
erori militare. Directorul Al-Jazeera a solicitat, recent, o
întrevedere urgentă cu Tony Blair, în urma unui protest al angajaților postului de
televiziune de la Doha față de informațiile publicate in "Daily Mirror". "Am
cerut o întâlnire de urgență cu premierul britanic și redactorii-șefi de ziare și
alte media de la Londra", a anunțat Wadhah Khanfar, adresându-se zecilor de
angajați ai Al-Jazeera adunați în fața sediului de la Doha al televiziunii.
"Am adoptat un plan de acțiuni pe care am început să îl
punem în aplicare imediat", a adăugat el, declarând săptămâna viitoare
"săptămâna Al-Jazeera și a libertății de exprimare".
"Nu vom tăcea decât atunci când vom afla adevărul, pe care
îl vom anunța public", a mai spus directorul televiziunii arabe cu sediul general
în Qatar.Guvernul britanic lovește în libertatea presei
Guvernul britanic a interzis presei să mai publice orice altă
informație legată de discuția dintre președintele Bush și premierul Blair. Potrivit
publicației "Daily Mirror", Lordul Goldsmith, consilierul pentru Justiție al
Guvernului britanic, i-a avertizat pe jurnaliști cu deschiderea unei anchete penale dacă
mai abordează subiectul Al-Jazeera. Goldsmith a invocat încălcarea articolului cinci al
Legii secretelor oficiale și a avertizat publicația că o va aduce în fața înaltei
Curți de Justiție dacă nu i se dă curs solicitării. "Am acceptat să respectăm
cererea", a informat cotidianul, miercuri, în timp ce și alte publicații precum
"The Guardian" și "'The Times" au anunțat că au primit amenințări
asemănătoare.
Scandalul a fost declanșat marți de cotidianul "Daily
Mirror", care a relatat că președintele SUA și-ar fi exprimat intenția, în 2004,
de a bombarda Al-Jazeera, reiese din documentul "ultrasecret" al Downing Street,
ajuns în posesia cotidianului. Transcrierea de cinci pagini a conversației relevă și
că premierul Blair s-a opus amenințării lui Bush, de teamă că o astfel de acțiune ar
putea conduce la represalii violente. Al-Jazeera este extrem de cunoscută pentru
opoziția fermă față de războiul din Irak, fiind acuzată, pe de altă parte, de
Washington că alimentează insurgența și că dă drept la exprimare teroriștilor.
"Daily Mirror" a mai dezvăluit că documentul "ultrasecret" a fost găsit
în biroul fostului deputat laburist Tony Clarke, ceea ce a condus autoritățile la
arestarea unuia dintre subordonații săi și a unui membru al Cabinetului Oficial, sub
acuzația de încălcare a unui secret ce ține de relațiile internaționale. Londra a
refuzat să comenteze și acest aspect, invocând "un proces în desfășurare".
Între timp, Casa Albă a caracterizat drept "atât de absurde" informațiile
publicate de cotidian, "încât nu merită nici un răspuns". |
Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro |
|
Mii de chinezi, evacuați din
zone poluate cu benzen |
Din cauza unei explozii produse săptămâna trecută la o fabrică de produse chimice,
mii de chinezi au fost evacuați și circa 4 milioane locuitori ai orașului Harbin au
rămas fără apă potabilă, după ce râul care trece prin dreptul localității și
care e principala sursă de aprovizionare cu apă, a fost poluat cu 100 de tone de
deșeuri toxice.
Pelicula de benzen, care se întindea pe o distanță de 80 de km
de-a lungul râului Songhua, din nord-estul Chinei, a determinat autoritățile să
instituie, începând de ieri, starea de urgență în regiune. Stratul de benzen
ajunsese, joi, în dreptul orașului Harbin, capitala provinciei Heilongjiang, provenind
din regiunea învecinată, Jilin, situată la 380 de km în amonte. Poluarea a fost
cauzată de o explozie la o uzină petrochimică, produsă pe data de 13 noiembrie. "Apa
poluată a intrat în oraș și a ajuns deja la stațiile de pompare", a declarat Liu
Yuzhu, purtător de cuvânt al companiei publice de furnizare a apei potabile din Harbin.
Populația încearca, ieri, să reziste situației, continuând
să-și facă rezerve de apă, în timp ce o parte dintre magazine au rămas închise.
Complexele industriale au început să sape puțuri pentru a se alimenta cu apă din
pânza freatică și a-și putea continua, astfel, activitatea, iar clienților
hotelurilor - de la cele mai modeste la cele mai luxoase - li s-a interzis să facă
duș. Un reprezentant al companiei de căi ferate, citat de cotidianul "Beijing
News", a declarat că trenurile care pleacă din Harbin au fost luate cu asalt, în
ultimele zile. Specialiștii avertizează că benzenul este o substanță foarte toxică.
Potrivit profesorului Richard Irons, specialist în toxicologie "principala problemă
este că expunerea îndelungată la benzen poate duce la atrofierea măduvei spinării și
la o serie de boli ale sângelui, printre care și leucemia".
Modul în care au reacționat autoritățile a fost, însă,
criticat de ziarele din China, care au condamnat încercarea de a ascunde adevărul
populației. Inițial, s-a anunțat că apa a fost oprită din cauza unor probleme la
rețeaua de aprovizionare a orașului. Adevărul a fost spus după ce suspiciunea și
chiar panica au început să ia amploare.
Anunțați abia la zece zile de la producerea incidentului,
oficialii de la Kremlin sunt în alertă întrucât efectele poluării se pare că vor fi
resimțite și în estul Rusiei, la Khabarovsk, unde a fost declarată starea de urgență
începând de ieri. Agenția chineză a mediului a dat, joi, asigurări că pata de benzen
va ajunge în Rusia abia peste două săptămâni, din cauza vitezei curentului apei. (Radu
T. Popescu) |
Noi avioane suspecte pe
aeroporturile europene |
CIA utilizează și în prezent aeroporturile europene pentru transportul persoanelor
suspectate de terorism, a dezvăluit un cotidian german, citat de publicația electronică
EUobserver.
"Avioanele CIA au făcut escale în câteva țări europene,
inclusiv în Germania. Nimic nu s-a schimbat", a declarat o sursă din cadrul CIA,
citată de publicația "Handelsblatt".
Se sugerează, astfel, că aeroporturile europene încă mai
facilitează transportul deținuților CIA către baza americană de la Guantanamo sau
către eventualele închisori secrete din Europa de Est.
Avioanele CIA, unele dintre ele recunoscute ca fiind implicate
în transporturi speciale ale suspecților de terorism, au fost identificate, recent, pe
aeroporturi europene, în Polonia, România, Suedia, Norvegia, Islanda, Olanda, Spania,
Germania și Malta. Cele mai multe escale au fost înregistrate în perioada 2002-2003,
dar acestea continuă și în prezent. Astfel, săptămâna trecută, a fost raportată
aterizarea unui avion CIA pe aeroportul Schiphol din Amsterdam, în timp ce Ungaria a
admis că un alt aparat a aterizat la Budapesta în octombrie.
Administrația americană a precizat că Washingtonul va elabora
în curând o poziție pe această temă, după ce va primi o serie de declarații din
partea celor vizați.
Țările membre UE au trimis o scrisoare comună Statelor Unite,
prin care solicită explicații privind presupusa existență a unor închisori secrete
ale CIA pe teritoriul european. |
Un "mic Guantanamo"
în Kosovo |
|
Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Alvaro Gil Robles, a afirmat
că a văzut în septembrie 2002, în Kosovo, la o bază militară americană a NATO, o
replică destul de fidelă a centrului de detenție de la Guantanamo. În baza Camp
Bondsteel din apropiere de Ferizaj, la sud de Priștina, a fost amenajată o închisoare
care reconstituie la o scară mai mică baza de la Guantanamo, a declarat Robles. El
descrie baza folosită de NATO în operațiunile sale sub egida ONU ca fiind alcătuită
din mici grupuri de barăci din lemn, înconjurate de garduri înalte de sârmă
ghimpată. În fiecare dintre ele erau închiși între 15 și 20 de prizonieri
îmbrăcați în salopete portocalii ca la Guantanamo. Printre deținuți erau unii care
aveau barbă și care citeau Coranul, a precizat oficialul citat. "O femeie soldat care
făcea parte din personalul închisorii mi-a explicat că abia ajunsese acolo, după ce
fusese la baza de la Guantanamo", din Cuba, a continuat Alvaro Gil Robles. Acesta s-a
declarat șocat de vizită, efectuată împreună cu comandantul KFOR de atunci, generalul
francez Marcel Valentin, care era și el vizibil contrariat de soarta rezervată
deținuților. "În 2002 la Camp Bondsteel și la Guantanamo, deținuții nu beneficiau
de un avocat și nu făceau obiectul nici unei proceduri judiciare", scrie cotidianul
francez "Le Monde". Cotidianul reamintește că baza Camp Bondsteel a fost
descrisă în momentul când a început construcția sa, în 1999, drept cea mai mare
bază americană de după războiul din Vietnam. Ea pare să fi fost o zonă aflată în
afara oricărui control judiciar, conchide ziarul. |
|
SUA încalcă tocmai valorile
pe care le promovează |
|
Presupusa existență a unor închisori secrete ale CIA în străinătate ar putea afecta
grav credibilitatea Statelor Unite, care au cheltuit milioane de dolari pentru a promova
respectul drepturilor omului în noile democrații europene, comentează "International
Herald Tribune". În primele decenii de după căderea comunismului, Statele Unite au
încurajat noile democrații din Europa de Est să adopte constituții care să interzică
centrele secrete de detenție și tortura. În consecință, detenția secretă este
ilegală în prezent și în aceste țări, unde orice acuzat are dreptul la un avocat și
posibilitatea de a se apăra. Închisorile din estul Europei au devenit mai umane și
pentru că, la presiunile Statelor Unite, guvernele acestor țări au semnat Convenția
Europeană a Drepturilor Omului și alte convenții privind interzicerea torturii. Statele
Unite au cheltuit milioane de dolari pentru a promova asemenea reforme în fostele state
comuniste. În plus, Departamentul de Stat american publică anual un raport privind
respectarea drepturilor omului, pentru a descuraja alte țări să trateze deținuții
tocmai în modul în care este acuzată CIA că o face. |
Italia, paralizată de o
grevă generală |
|
Milioane de salariați italieni din domeniul transporturilor, administrației, sanitar,
bancar și poștal au declanșat, ieri, o grevă generală cu o durată cuprinsă între
patru și opt ore, denunțând reducerile bugetare prevăzute în anul 2006 de Guvernul
condus de Silvio Berlusconi. Acțiunea de protest a început la ora locală 09:00, când
salariații căilor ferate au anunțat că încetează activitatea timp de patru ore. Cu
toate acestea, fiecare regiune și sector economic a urmat propriul orar de grevă, fiind
asigurate doar activitățile minime prevăzute de lege. Cel mai grav perturbate au fost
transporturile aeriene, unde activitatea a încetat între orele 12.00 și 16.00. Aceasta
este a cincea grevă generală organizată în Italia împotriva politicii lui Silvio
Berlusconi de la formarea Cabinetului său, în iunie 2001. |
Dosarele Pactului de la
Varșovia vor fi făcute publice |
|
Dosarele secrete ale Pactului de la Varșovia, alianță militară a blocului sovietic
dizolvată în 1991, vor fi predate în curând Institutului polonez al Memoriei
Naționale (IPN), a anunțat, recent, postul public de televiziune din Polonia (TVP).
Directorul IPN, Leon Kieres, invitat joi la Arhivele Ministerului polonez al Apărării
pentru a vedea dosarele Pactului, s-a declarat foarte mulțumit de hotărârea
autorităților de a a-i preda aceste acte în următoarele săptămâni. "Eticheta
strict confidențial care se aplică acestor dosare va fi treptat înlăturată", a
afirmat ministrul Apărării, Radoslaw Sikorski. Potrivit istoricilor, examinarea acestor
documente va putea clarifica elementele de culise ale intervenției militare a Pactului de
la Varșovia în Cehoslovacia, în 1968, și instaurarea legii marțiale în Polonia, în
1981. Fondat în capitala poloneză, în 1955, Pactul de la Varșovia a regrupat, sub
tutela Moscovei, țările satelit ale fostei Uniuni Sovietice: Polonia, Ungaria,
Cehoslovacia, Republica Democrată Germană (RDG), România și Bulgaria. |
Vladimir Putin justifică
legea privind controlul ONG-urilor |
|
Președintele rus Vladimir Putin a declarat, joi, că este absolut necesar ca statul rus
să poată supraveghea sursele străine de finanțare a organizațiilor neguvernamentale,
dar a promis că va proteja societatea civilă. "Activitățile politice din Rusia
trebuie să fie transparente, iar finanțarea din străinătate a acestora trebuie să fie
monitorizată de stat", a explicat liderul de la Kremlin. "Este necesar mai ales
dacă aceste finanțări trec prin canalele publice ale altor state, iar organizațiile
care acționează în țara noastră sunt folosite ca instrument al politicii externe a
altor state", a subliniat el. Parlamentul rus a votat în primă lectură, miercuri,
un proiect de lege care oferă statului dreptul de a controla sursele de finanțare și
cheltuielile organizațiilor neguvernamentale. Peste 1.300 de reprezentanți ai unor
organizații neguvernamentale au protestat față de acest text, apreciind că el vizează
în special asociațiile pentru drepturile omului și împiedică dezvoltarea societății
civile. Din 400.000 de organizații neguvernamentale existente în Rusia, circa 2.000 se
ocupă exclusiv de apărarea drepturilor omului, iar alte 15.000 fac acest lucru indirect. |
|