Socialistii europeni îi cer lui Traian Bãsescu sã respecte Constitutia în desemnarea guvernului: Guvernul Nãstase trebuie sã-si poatã servi tara în continuare

    Deciziile pe care clasa politicã de la Bucuresti le va lua în urmãtoarea perioadã vor afecta România pentru un interval lung de timp, a declarat, la Bruxelles, presedintele Partidului Socialistilor Europeni (PES), Poul Nyrup Rasmussen.
    Liderul PES a lansat un apel la presedintele ales, Traian Bãsescu, spunând cã acesta are o responsabilitate importantã fatã de poporul român, în conditiile în care, „dupã 1989, România are o traditie democraticã puternicã". Rasmussen a precizat cã Traian Bãsescu trebuie sã analizeze situatia din tarã si sã actioneze conform responsabilitãtilor care îi revin ca sef al statului. „Fiti foarte atenti, pentru cã deciziile pe care le luati acum vã vor afecta multi ani de acum înainte, vor afecta si relatiile cu Uniunea Europeanã. Aveti o traditie democraticã importantã si, de aceea, noul presedinte ales are o responsabilitate deosebitã fatã de aceastã democratie, fatã de poporul sãu. Din respect fatã de Parlament, vã rog sã va gânditi si sã actionati conform responsabilitãtilor dumneavoastrã. Încã puteti ajunge la o solutie bunã. Vã doresc ca aceastã solutie sã fie în beneficiul tãrii", a mai spus presedintele PES.
   La rândul sãu, presedintele Internationalei Socialiste, Antonio Gutteres, a adãugat cã, pentru social democratii din PES si IS, este extrem de important ca „democratia sã fie respectatã în România, ca legea fundamentalã, Constitutia, sã fie aplicatã în desemnarea noului Guvern".
   Gutteres a transmis felicitãri pentru alegerea în functia de presedinte al României a lui Traian Bãsescu, dar a precizat cã IS este „mândrã de realizãrile de pânã acum ale actualului cabinet condus de Adrian Nãstase". Presedintele PES a mai precizat cã socialistii si social democratii europeni apreciazã foarte mult ceea ce Adrian Nãstase si Guvernul pe care îl conduce au fãcut pentru România, asigurând modernizarea tãrii, concomitent cu cresterea economicã, într-un ritm sustinut al reformelor. Rasmussen a mai spus cã sperã ca Adrian Nãstase si social democratii sã poatã sã îsi serveascã tara si în continuare, într-un fel sau altul. „Sunt sigur cã asa veti face", a mai spus presedintele PES.
   PD ar putea fi exclus din Internationala Socialistã dacã mai atacã PSD
   Conducerea Internationalei Socialiste l-a avertizat pe Traian Bãsescu cã Partidul Democrat ar putea fi exclus din acest organism. Motivul îl reprezintã statutul Internationalei Socialiste, care stipuleazã cã, dacã într-o tarã existã douã partide de orientare social-democratã, ele nu trebuie sã se atace si nu trebuie sã concureze în alegeri.
   „Dacã reprezentantii Partidului Democrat vor continua atacurile la adresa PSD, PD ar putea fi exclus din Internationala Socialistã", a fost avertismentul transmis de conducerea acestei organizatii. (A.M. Press)
   
   

Visul românilor devine realitate: 1 aprilie 2005, semnãm Tratatul de aderare; 1 ianuarie 2007, România se întoarce în familia europeanã

    Liderii Uniunii Europene au confirmat oficial, ieri, cã România va semna tratatul de aderare în primãvara lui 2005. Ceremonia de semnare va avea loc în aprilie, dar nu a fost fixatã o datã precisã.
   Declaratia datã publicitãtii ieri a confirmat cã România si Bulgaria ar trebui sã devinã membri deplini ai organizatiei în cursul celei de-a cincea runde a extinderii europene, în 2007. Totusi, tratatele de aderare contin „clauze de salvgardare" care ar putea amîna aderarea cu un an dacã reformele economice si administrative vor fi întîrziate.
   Cele douã tãri au încheiat negocierile dure de aderare cu Uniunea Europeanã în cursul acestui an.
   Oficialii europeni au atras atentia cã programul strict al reformelor din România ar putea fi subminat dacã tensiunile politice recente ar face imposibilã numirea rapidã a unui Guvern stabil.
   
   

Turcia si Croatia încep negocierile de aderare în 2005

    Liderii europeni reuniti, joi si vineri, la Bruxelles s-au pronuntat în favoarea deschiderii negocierilor de aderare cu Turcia si Croatia în 2005. UE ar putea însã reveni asupra acestei decizii dacã autoritãtile de la Ankara nu recunosc Ciprul sau dacã cele de la Zagreb nu coopereazã cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie.
    Negocierile privind aderarea Turciei la Uniunea Europeanã sunt programate sã înceapã pe data de 3 octombrie. Pânã atunci, Guvernul turc trebuie sã extindã la cele zece noi state membre ale UE acordul de cooperare încheiat cu forul de la Bruxelles în 1963, adicã sã recunoascã Republica Cipru din punct de vedere juridic. Initial, liderii statelor membre UE au cerut ca oficialii turci sã facã acest lucru chiar asearã, dar au fost refuzati.
   Un diplomat turc a declarat cã tara sa este deceptionatã de faptul cã i se solicitã sã recunoascã încã de pe acum Ciprul, iar presedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului de la Ankara a considerat nedreaptã conditia pusã pentru începerea negocierilor.
   Turcia va deveni membru UE peste 10-15 ani
   Asa cum a declarat presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Baroso, UE si-a deschis usile pentru Turcia, însã analistii politici apreciazã cã aderarea efectivã va avea loc peste 10-15 ani, perioadã în care Executivul de la Ankara va trebui sã continue reformele politice si sã manifeste tolerantã zero fatã de actele de torturã.
   Potrivit proiectului de concluzii ale Consiliului European de la Bruxelles, negocierile de aderare vor fi stopate dacã Turcia nu îndeplineste aceste cerinte.
   Croatia are probleme cu TPI
   În ceea ce priveste Croatia, care ar putea intra în UE în 2009, sefii de state si de guverne prezenti la summitul de la Bruxelles au solicitat responsabililor de la Zagreb sã coopereze mai eficient cu Tribunalul Penal International pentru prinderea criminalilor de rãzboi.
   Liderii europeni si-au exprimat dorinta ca generalul Ante Gotovina sã fie capturat si transferat la penitenciarul Tribunalului de la Haga.
   Gotovina, inculpat în 2001 pentru crime de rãzboi, comise împotriva sârbilor din Croatia în timpul conflictului din 1991-1995, este dat în urmãrire de cãtre TPI.
    Dan Stancu
   
   

România, membru cu drepturi depline al Grupului pentru Studiul Holocaustului

Ieri, România a devenit membru cu drepturi depline al Grupului International de Lucru pentru Cooperarea privind Educatia, Memoria si Studiul Holocaustului (ITF – Task Ford for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research). Candidatura României a fost acceptatã la reuniunea plenarã a ITF, care s-a desfãsurat la Trieste, în perioada 13-16 decembrie, pe durata presedintiei italiene a acestui organism international, care numãrã 18 tãri membre, majoritatea statelor europene, SUA, Israelul si Argentina. Programele si proiectele promovate în cadrul organizatiei au ca scop o mai bunã cunoastere a tragediei reprezentate de Holocaust, în lumina istoriei contemporane si, din aceastã perspectivã, a identitãtii nationale a fiecãrui stat membru al Grupului. (Prompt Media)
   

Ion Iliescu a revocat gratierea lui Miron Cozma

    Purtãtorul de cuvânt al presedintelui Ion Iliescu, Corina Cretu, a anuntat, ieri, cã seful statului a decis, în urma consultãrilor cu premierul Adrian Nãstase, revocarea decretului de gratiere a lui Miron Cozma si a încã 44 de persoane.
    Cretu a afirmat cã presedintele Iliescu s-a consultat cu premierul Adrian Nãstase în privinta gratierii lui Miron Cozma imediat ce a ajuns la Bruxelles.
   „În luarea deciziei de revocare a decretului de gratiere a lui Cozma, presedintele Iliescu a tinut cont si de reactiile opiniei publice, si de observatiile Ministerului Justitei", a precizat Cretu.
   Potrivit unor surse judiciare, citate de Mediafax, juristii au început sã lucreze la elaborarea motivatiei pentru decizia de revocare a gratierii, astfel încât aceasta sã fie gata de publicare în cursul zilei de ieri si sã ajungã urgent la instantele de executare.
   Liber mai putin de 24 de ore
   Miron Cozma a fost prins de Politie, în Timisoara, în apropierea casei fiului sãu si a fost dus la sediul IJP Timis, unde a fost informat în legãturã cu revocarea decretului de gratiere. De la sediul IJP Timis, Cozma a fost dus la Penitenciarul Timisoara.
   Seful IJP Timis, chestorul Dorel Andras, a declarat cã Miron Cozma urmeazã sã stea o perioadã la Penitenciarul Timisoara, pânã la finalizarea formalitãtilor care trebuie fãcute în acest caz.
   Politia a descins, ieri, la ora 13.45, la domiciliul fiului lui Miron Cozma din Timisoara. Cozma plecase cu o masinã din casa unde se afla, împreunã cu fiul sãu si cu o tânãrã. La doar câteva minute, a apãrut si politia, iar Cozma s-a oprit si le-a cerut politistilor sã se legitimeze. „Vã rog sã vã legitimati! Care e problema, nu am voie sã circul în România?", i-a întrebat el. Atunci, oamenii legii i-au explicat cã decretul de gratiere a fost revocat.
   Politistii l-au invitat pe Cozma sã urce în duba lor, însã fostul lider sindical s-a luat la ceartã cu oamenii legii, întrebându-i ce motiv au sã-l ridice. În cele din urmã, Cozma a fost urcat în dubã.
   Cozma a fost retinut în dosarul fratilor Cãmãtaru
   Miron Cozma a fost retinut, pentru 24 de ore, de cãtre procurori, ieri dupã-amiazã, pentru implicare în dosarul de crimã organizatã privindu-i pe fratii Cãmãtaru, dosar în care ar urma sã fie cercetat si Ion Titisor, zis Fane Spoitoru (fost coleg de celulã si prieten al lui Cozma).
   Potrivit Ministerului Public, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism „îl avea în baza de lucru pe Miron Cozma pentru implicare în activitãti de crimã organizatã, în cauza complexã privind pe fratii Ion Balint si Vasile Balint". Ca urmare a punerii sale în libertate si existând si riscul ca Miron Cozma sã pãrãseascã tara si sã se sustragã urmãririi penale, prin Ordonanta din 16 decembrie 2004, procurorii „au dispus monitorizarea sa în mediul ambiental".
   În acelasi dosar vor fi fãcute cercetãri si cu privire la Ion Titisor (zis Fane Spoitoru), având în vedere relatia dintre cei doi si comiterea unor fapte ce cad sub incidenta articolul 7 din Legea 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitãtii organizate, adaugã sursa citatã. Articolul prevede cã initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formã, a unui astfel de grup se pedepseste cu închisoare de la cinci la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
   Gratierea nu anuleazã fapta, ci pedeapsa
   Potrivit avocatului Mircea Stãnculescu, specialist în procedurã penalã si prodecan al Baroului Bucuresti, nu existã nici o dispozitie legalã care sã reglementeze expres revenirea asupra unui decret de gratiere, astfel cã revocarea se supune procedurilor de Drept penal.
   „Asa cum instantele mai fac erori materiale în sentinte judecãtoresti si apoi revin asupra deciziei, la fel se merge si în acest caz", a declarat Stãnculescu. El a adãugat cã decizia de revenire nu este de naturã publicã sau administrativã si cã actul de revocare a gratierii nu este ilegal.
   Gratierea nu înlãturã nici fapta, nici caracterul penal si nici hotãrârea care sanctioneazã fapta penalã, ci iartã doar executarea pedepsei datã de instanta penalã. Doar douã institutii pot gratia: presedintele statului si Parlamentul, care poate emite legi de gratiere colectivã.
   
   

Tãnãsescu a ratat o bunã ocazie când putea sã tacã

    Ministrul Finantelor, Mihai Tãnãsescu, amenintã cã demisioneazã din PSD dacã la conducerea partidului vine un politician ca Ion Iliescu.
   „Decizia lui Ion Iliescu de a-l gratia pe Miron Cozma a dus România cu multi ani în urmã, iar eu nu voi mai rãmâne în PSD dacã la presedintia partidului vine un politician ca Ion Iliescu", a declarat Tãnãsescu. El a arãtat cã partidul a luat decizia de a se dezice total de actul lui Ion Iliescu si i-a informat de aceastã decizie pe Iliescu si pe presedintele PSD Adrian Nãstase, aflati la Bruxelles.
   „Existã o supãrare si o frustrare foarte mare în rândurile partidului; oamenii au simtit cã nu-si mai gãseau locul acolo. Nu poti sã pui o asemenea stampilã pe un partid foarte mare, care mai are un cuvânt de spus în politicã doar dupã decizia unui om, indiferent dacã acesta este presedintele tãrii", a spus Tãnãsescu. El a adãugat cã este necesarã o reformã a PSD pentru a promova un nou tip de politicã social-democratã, inclusiv prin aducerea de oameni noi.
   În privinta formãrii noului guvern, Tãnãsescu a afirmat cã primul semnal clar privind formarea unei majoritãti parlamentare va fi dat luni, când Parlamentul va alege conducerea celor douã Camere, precum si membrii comisiilor parlamentare.
   Tãnãsescu, victima minerilor?
   Ministrul Finantelor, Mihai Tãnãsescu, a declarat, ieri, cã gratierea lui Miron Cozma de cãtre presedintele Ion Iliescu a avut pentru el si o încãrcãturã emotionalã, întrucât a fost bãtut de câtiva mineri în timpul mineriadei din 13-15 iunie. „Sigur cã nu asta este cel mai important lucru, ci imaginea negativã care a fost atribuitã României, mai ales cã toate televiziunile strãine au prezentat, dupã aflarea informatiei privind gratierea lui Cosma, imagini cu evenimentele din România de acum 15 ani", a spus Tãnãsescu.
   
    Corlãtean a încercat sã dreagã busuiocul
   Potrivit purtãtorului de cuvânt al PSD, Titus Corlãtean, declaratiile vicepresedintelui Mihai Tãnãsescu au fost determinate de un fond puternic emotional si nu se pune problema unei situatii dificile în interiorul partidului.
   „Dupã discutiile cu Mihai Tãnãsescu, nu se pune problema unei situatii dificile în interiorul partidului. Partidul va actiona unitar, cu o voce unicã, având ca obiective integrarea în UE, formarea unei majoritãti parlamentare si a viitorului Guvern", a precizat Corlãtean.
   
   

Umanistii nu exclud intrarea în Opozitie

   Vicepresedintele PUR Codrut Seres a afirmat, ieri, cã Biroul Politic al partidului i-a încredintat liderului umanist Dan Voiculescu mandatul de a negocia singur, în aceste zile, cu liderii celorlalte formatiuni politice posibilele aliante în plan parlamentar. „Duminicã sau luni, în cadrul Biroului Politic al PUR, domnul Dan Voiculescu ne va prezenta concluziile negocierilor, iar apoi vom lua o decizie finalã", a adãugat el. Seres nu a exlus varianta ca PUR sã devinã un partid de Opozitie, adãugând „noi nu ne-am propus sã conducem cu orice pret". (A.C.)
   

Tãriceanu recunoaste cã PUR si UDMR nu s-au hotãrât sã le fie alãturi

   Co-presedintele Aliantei PNL-PD, Cãlin Tãriceanu, nu a confirmat finalizarea discutiile cu PUR si UDMR pentru formarea unei majoritãti parlamentare. El a refuzat sã confirme cã liderul UDMR, Marko Bela si cel al PUR, Dan Voiculescu, ar fi acceptat ca partidele pe care le conduc sã formeze o majoritate parlamentarã alãturi de PNL-PD.
   

Zvonurile circulã dintr-o parte în alta

   Potrivit unor surse din conducerea Aliantei PNL-PD, citate de Mediafax, Marko Bela si Dan Voiculescu au decis ca partidele pe care le conduc sã formeze majoritatea parlamentarã alãturi de PNL-PD. Cei doi ar fi luat aceastã hotãrâre în timpul unei întrevederi private cu Traian Bãsescu, desfãsuratã în noaptea de joi spre vineri. Decizia nu va fi însã anuntatã oficial pânã luni, când vor fi alese conducerile celor douã Camere ale Parlamentului.
   

Deputatii au fost validati fãrã probleme

    Camera Deputatilor s-a constituit, ieri, prin aprobarea în unanimitate de cãtre plen a raportului prezentat de Comisia de validare, toti cei 332 de membri alesi devenind deputati.
    Sedinta, prezidatã de deputatul Aurel Vainer, secondat de secretarii Cristian Busoi si Monica Ritzi Iacob, a început cu o întârziere de o jumãtate de orã. Parlamentarii au tinut, la propunerea deputatului PNL Viorel Oancea, un moment de reculegere în memoria celor care au murit la 17 decembrie 1989, la Timisoara. Deputatul liberal a precizat cã, în aceastã zi, la Timisoara, este zi de doliu, pentru cã, în urmã cu 15 ani, au murit oameni si altii au fost rãniti de cãtre fortele de opresiune. „Sper ca moartea tinerilor sã nu fi fost în zadar", a spus Oancea.
   În continuare, Marian Sârbu, presedintele Comisiei de validare, a dat citire raportului privind validarea mandatului de deputat, ca urmare a verificãrii legalitãtii alegerii deputatilor.
   Aceastã comisie putea propune invalidarea unui mandat dacã existau contestatii care ar fi dovedit cã au fost încãlcate procedurile legale de alegere. Comisia de validare mai poate propune invalidarea si dacã un deputat refuzã sã depunã jurãmântul.
   Din cele constatate de comisie, nu existã nici o hotãrâre judecãtoreascã definitivã care sã constate sãvârsirea de infractiuni vizând o fraudã electoralã. Cei 332 de deputati au depus declaratiile de avere în forma cerutã de lege.
   În ceea ce priveste finantarea partidelor politice, Marian Sârbu a precizat cã mandatarul financiar al fiecãrei formatiuni este obligat sã depunã, pânã la 23 decembrie, la Curtea de Conturi, situatia veniturilor si cheltuielilor electorale pentru fiecare partid si fiecare candidat independent.
   Marian Sârbu a dat citire numelor deputatilor alesi în fiecare circumscriptie electoralã. Dupã exprimarea votului asupra raportului de validare, deputatii au izbucnit în aplauze.
   Presedintele de sedintã a anuntat cã urmãtoarea întrunire a plenului va avea loc luni, începând cu ora 10, când deputatii vor depune jurãmântul, iar apoi se va trece la alegerea structurilor de conducere ale Camerei. El a precizat cã, „probabil", va exista program si în dupã-amiaza acelei zile.
   Cu exceptia
   PD-istului Nichitean, si senatorii au fost validati
   Plenul Senatului a aprobat, ieri, cu unanimitate de voturi, raportul Comisiei de validare. Astfel, a fost invalidat mandatul de senator de Suceava a lui Brândusel Nichiteanu, iar, pe de altã parte, au fost validate celelalte 136 de mandate ale senatorilor alesi. La propunerea senatorului PSD Nicolae Vãcãroiu, plenul a stabilit ca invalidarea mandatului lui Nichiteanu sã fie publicat în Monitorul Oficial.
   Totodatã, urmeazã ca grupul parlamentar al PD sã depunã o cerere scrisã prin care locul lui Brândusel Nichiteanu sã fie ocupat de urmãtoarea persoanã plasatã pe listele PNL-PD în circumscriptia Suceava. Înaintea începerii sedintei de plen de luni, Comisia de validare va analiza cererea PD.
   În aceeasi zi, plenul va putea aproba, prin vot, validarea mandatului celui propus de PD. Acest moment va continua, luni, prin sedinta solemnã a plenului, în care toti senatorii vor depune jurãmântul de credintã fatã de tarã si popor. (C.Drãghici, A. Costa)
   
   

„PSD rãmâne alãturi de PUR si UDMR"

   Purtãtorul de cuvânt al Partidului Social Democrat, Titus Corlãtean, a declarat cã PSD va rãmâne alãturi de PUR si UDMR si va continua discutiile pentru formarea majoritãtii parlamentare, în baza întelegerii politice pe care aceste partide o au. În ceea ce priveste solicitarea venitã din partea PUR, de a-si exprima pozitia oficialã fatã de gratierea lui Miron Cozma, Corlãtean a precizat: „Nici din punct de vedere constitutional, nici din punct de vedere politic, PSD nu este si nu poate fie asociat cu decizia de gratiere, care, de altfel, constituie un atribut constitutional exclusiv al presedintelui". Totodatã, purtãtorul de cuvânt al PSD a anuntat cã formatiunea pe care o reprezintã „a cerut revocarea decretului si cã salutã decizia în acest sens a presedintelui". (A.M. Press)
   

Cota unicã de impozitare nu va fi agreatã de FMI

Introducerea cotei unice de impozit propusã de Alianta PNL-PD, de 16%, nu ar fi agreatã de Fondul Monetar International (FMI), întrucât ar determina majorarea deficitului bugetar de anul viitor la 2,5% din PIB, fatã de obiectivul de 1,5%, a declarat, ieri, ministrul Finantelor, Mihai Tãnãsescu. El a apreciat cã reducerea impozitului pe venit va aduce bugetului de stat pierderi importante, care ar putea fi compensate numai din surse cum ar fi cresterea cotelor pentru alte categorii de impozite. Potrivit ministrului Finantelor, urmãtoarea misiune a FMI este programatã sã ajungã în România la sfârsitul lunii ianuarie. Misiunea este însã conditionatã de instalarea, pânã în acel moment, a noului Guvern. România ar urma sã negocieze împreunã cu delegatia FMI o nouã scrisoare de intentie la acordul cu institutia financiarã internationalã, a mai spus Tãnãsescu.
   

Plan de reconstructie ecologicã a Deltei Dunãrii

Ministerul Mediului si Gospodãririi Apelor a initiat „Studiul privind consecintele asupra mediului, precum si cele economice si sociale în Rezervatia Biosferei Delta Dunãrii România, determinate de constructia canalului Bâstroe din Rezervatia Biosferei Dunãrea-Ucraina", studiu ce se va realiza si finanta conform unei hotãrâri guvernamentale din august 2004 . Coordonatorul acestui studiu este Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunãrii. Produsul final a studiului va fi un Plan strategic de reconstructie ecologicã a Deltei Dunãrii pe perioada 2005-2015. Reconstructia Deltei vizeazã restabilirea si mentinerea functiilor naturale tipice ale acestei zone. Acest Plan nu constituie neapãrat o replicã la ceea ce construieste partea ucraineanã, ci era oricum necesar, a declarat Romulus Stiucã, directorul Institutului National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunãrii. Costul estimativ al programului este de 31 milioane de euro. (Prompt Media)
   

Cei doi teroristi de la Atena, anchetati penal

   Parchetul din Atena a declansat, o anchetã penalã împotriva celor doi imigranti albanezi care au deturnat un autobuz si au luat ostatici cei 23 de pasageri ai vehiculului. Instanta i-a acuzat pe cei doi de rãpire, tentativã de asasinat, vãtãmãri corporale, daune materiale grave, port si utilizare ilegalã de arme. „Ne pare rãu de ceea ce am fãcut. Suntem zugravi si lucrãm în Grecia de sapte ani. Am recurs la aceastã actiune pentru a ne întoarce si a trãi în Albania", au spus cei doi, în momentul în care au compãrut în fata procurorului care instrumenteazã cazul. Ei au fost plasati în arest provizoriu si vor fi audiati, luni, de un judecãtor de instructie.
   
   
   O grupare irakianã a revendicat uciderea unui cetãtean italian
   O grupare islamistã a revendicat asasinarea cetãteanului italian Salvatore Santoro, în Irak, a informat postul de televiziune Al-Jazeera, care a difuzat o înregistrare video cu ostaticul. Acesta era asezat pe pãmânt, legat la mâini si la ochi si cu o armã îndreptatã spre capul sãu. Al-Jazeera nu a difuzat însã imagini din timpul asasinãrii sau cu cadavrul victimei. Într-o altã secventã video apar patru persoane înarmate, cu fetele acoperite, pregãtindu-se sã dea citire unui comunicat. Ulterior, „Miscarea islamicã a mujahedinilor irakieni" a revendicã uciderea lui Santoro.
   
   
   Accident rutier în Coasta de Fildes, soldat cu 29 de morti
   Un accident de autobuz produs joi dimineatã în Coasta de Fildes s-a soldat cumoartea a 29 de persoane si rãnirea altor 28, a anuntat un reprezentant al serviciilor locale de interventie. În jurul orei locale 04.45, autobuzul a derapat si s-a rãsturnat, a declarat cãpitanul Vadiawe Karamoko, din cadrul brigãzii de pompieri din Yamoussoukro. Autobuzul cu o capacitate de 70 de locuri transporta 90 de persoane în momentul accidentului si fãcea parte dintr-un convoi de vehicule cu turisti din Burkina Fasso care se întorceau în tarã. Accidentul s-a produs la circa 30 de kilometri vest de Yamoussoukro, la 250 kilometri nord- vest de capitala Abidjan.
   
   
   Peste trei mii de minori au imigrat în Franta în 2004
   Peste trei mii de imigranti minori au fost înregistrati anul acesta în Franta, informeazã „Le Figaro". Cifra realã s-ar putea ridica însã la 4.500-5.000 de minori, a afirmat un înalt functionar din departamentul pentru afaceri sociale, precizând cã majoritatea tinerilor emigranti provin din Africa si din tãrile Europei de Est, dintre care si din România. Asociatiile de asistentã socialã nu mai fac fatã acestui val de imigranti, unii neîmplinind încã vârsta de scolarizare.
   

Ianukovici s-a fãcut pro-european peste noapte

   Premierul ucrainean, Viktor Ianukovici, candidat pentru functia de presedinte al tãrii, a declarat cã nu a avut niciodatã îndoieli în legãturã cu optiunea pro-europeanã a Ucrainei. „Este gresit sã considerãm cã miza campaniei electorale o reprezintã optiunea Ucrainei pentru Europa sau Rusia. Este o distorsionare totalã a realitãtii", a spus Ianukovici. Ianukovici a precizat cã disputele pe care le-a avut în timpul campaniei cu principalul sãu contracandidat, Viktor Iuscenko, s-au referit la modul de integrare a Ucrainei în Europa. Premierul considerã cã este inacceptabil ca Ucraina sã fie doar „o sursã de fortã de muncã ieftinã si o piatã de desfacere pentru tãrile europene" si sustine cã Uniunea Europeanã nu a oferit Ucrainei decât statutul acordat si unor tãri din Africa de Nord. El a avertizat cã Ucraina s-ar putea afla, dupã alegerile din 26 decembrie, în pragul unei crize grave si a apreciat cã tãrile occidentale „nu sunt constiente de cât de departe a ajuns nihilismul legal" în Ucraina.
   

Armata britanicã se restructureazã

   Ministrul britanic al Apãrãrii, Geoff Hoon, a anuntat, joi, o importantã restructurare a armatei britanice, mai multe regimente urmând sã fuzioneze si sã devinã unitãti de reactie rapidã ce vor putea fi folosite pentru misiuni externe. Reforma, prezentatã în Camera Comunelor, a suscitat reactii aprinse. O deputatã din cadrul Partidului National Scotian, Annabelle Ewing, a fost evacuatã din sala de sedinte dupã ce a afirmat cã Hoon este „un las care loveste armata pe la spate". Restructurarea este un subiect foarte delicat, deoarece Londra si-a manifestat întotdeauna mândria fatã de fortele sale armate. Decizia coincide cu revenirea în Marea Britanie a regimenului Black Watch, care a fost stationat la sud-vest de Bagdad, în sectorul sunnit controlat de fortele americane. Regimentul scotian se numãrã printre cele vizate de restructurare, urmând sã fuzioneze cu alte unitãti. Practic, Hoon a decis renuntarea la patru batalioane de infanterie. Mai multe unitãti, printre care se numãrã si unele cu un trecut glorios, vor fuziona, dar îsi vor pãstra traditiile, a spus el. Mãsurile de restructurare vor pune accentul pe dezvoltarea unor unitãti mai flexibile, cu capacitate de reactie rapidã.
   
   

Microfoane în peretii ONU

    O instalatie destinatã interceptãrii clandestine a convorbirilor a fost descoperitã, în toamna acestui an, într-una dintre sãlile sediului ONU de la Geneva, a anuntat, joi seara, postul elvetian de televiziune TSR, informatia fiind confirmatã de serviciul de presã al Natiunilor Unite.
   Instalatia era plasatã în încãperea denumitã „Salonul francez" de la Palatul Natiunilor si a fost gãsitã toamna trecutã, în timpul unor lucrãri de renovare. Aceastã salã a fost utilizatã cu precãdere pentru videoconferinte între sediile ONU din Geneva si New York.
   Potrivit unui expert în spionaj, contactat de TSR, dispozitivul descoperit este foarte sofisticat si foarte dificil de depistat. Instalatia, ale cãrei componente ar proveni din Rusia sau Europa de Est, este veche de trei sau patru ani, a apreciat expertul.
   Un purtãtor de cuvânt al ONU a precizat cã a fost deschisã o anchetã, dar investigatiile nu au permis deocamdatã descoperirea celor responsabili pentru instalarea acestui dispozitiv.
   
   

Saddam s-a întâlnit cu unul dintre avocatii sãi

   Unul dintre avocatii lui Saddam Hussein s-a întâlnit, joi, timp de patru ore, cu fostul dictator irakian si a declarat cã starea sãnãtãtii acestuia este bunã.
   Judecãtorii Tribunalului Special irakian (TSI) vor începe sã-i audieze pe demnitarii fostului regim în prezenta observatorilor internationali, se aratã într-un comunicat al acestei instante. „Procedurile judiciare se vor derula conform legilor irakiene si criteriilor internationale. Toate persoanele ale cãror procese urmeazã sã înceapã peste putin timp si-au întâlnit avocatii, care vor fi prezenti si în timpul interogatoriilor", adãugã textul.
   Unul dintre avocatii fostilor responsabili irakieni arestati a declarat, sub acoperirea anonimatului, cã doar cinci dintre cei 12 acuzati si-au putut consulta consilierii juridici. Potrivit sursei citate, acestia sunt Abed Hamid Mahmud, fost secretar al lui Saddam Hussein, Kamal Mustafa Abdallah, fost comandant al Gãrzii Republicane, Taha Yassin Ramadan, fost vicepresedinte, Sultan Hashem Ahmad, fost ministru al Apãrãrii, si Saber Abdel Aziz al-Duri, fostul sef al serviciilor de informatii militare si primar al capitalei.
   
   

Conflict între gardieni si detinuti într-o închisoare din Kabul

   Doi detinuti si cinci supraveghetori au murit ieri, într-o tentativã de evadare petrecutã la o închisoare din capitala Afganistanului, Kabul, potrivit purtãtorului de cuvânt al ministrului de Interne, Lutfullah Mashal. El a spus cã „cinci dintre victime si-au pierdut viata, iar doi ofiteri de politie au fost dati dispãruti. Doi dintre atacatori au fost ucisi, ceilalti doi rãniti". Puscãriasii, un iarkian si un pakistanez, suspectati a fi membri al-Qaeda, au atacat un gardian în timp ce-i conducea cãtre camera de rugãciune de la penitenciarul Pule-Charki, potrivit paznicilor celulei. Ulterior, a izbucnit un schimb de focuri, între paznici si prizonieri, care au reusit sã punã mâna pe cel putin douã arme.
   Comandantul închisorii, Abdul Salam Bakhshi, a mãrturisit cã doi pakistanezi au dat o gaurã în peretele închisorii de la etajul al doilea, declansând o crizã care a durat peste sapte ore. Incidentul a luat nastere ca urmare a înjunghierii si uciderii unuia dintre gardieni de cãtre unul dintre încarcerati, dupã care i-a luat arma si a încercat asasinarea altor doi politisti. Doi prizonieri au încercat apoi sã scape, dar au fost eliminati de fortele de ordine. Ieri, la ora localã 16, doi detinuti, înarmati cu pusti, încã opuneau rezistentã fortelor de ordine, care ezitau sã intervinã pentru a nu provoca o baie de sânge. (R. Popescu).
   
   

Celebrul Shimon Naor este bãnuit cã vinde arme rebelilor sudanezi

   Potrivit cotidianului „Jerusalem Post", doi israelieni, arestati în Iordania pentru trafic de armament si tehnicã militarã cãtre rebelii sudanezi din Darfur, i-au indicat printre furnizori pe oamenii de afaceri Amos Golan si Shimon Naor, ultimul condamnat în România la sapte ani de închisoare, într-un caz de trafic de material militar cãtre tãri supuse embargoului.
   Cei doi evrei mentionati de traficanti „sunt bine cunoscuti în cercurile israliene din domeniul securitãtii", a declarat purtãtorul de cuvânt al ministerului de Externe din Israel, Rachel Shani, mentionând cã unul dintre suspecti a recunoscut deja cã este „asociat apropiat" al fiului mai mic al lui Danny Yatom, fost sef al Mossad-ului. Arestatii au relatat anchetatorilor despre legãturile lor cu mai multe companii si entitãti israeliene, dar si despre locurile de întâlnire cu rebelii sudanezi. Purtãtorul de cuvânt al Ministerului israelian de Externe a afirmat cã ambasadorul israelian la Amman a cerut informatii suplimentare autoritãtilor iordaniene în acest caz. Shimon Naor, cetãtean israelian de origine românã, fost ofiter în marina israelianã, a fost implicat în afaceri dubioase cu arme, livrate cãtre Nigeria si Eritrea, fiind arestat în tara noastrã în 1999, sub acuzatia cã ar fi violat embargoul impus acestor zone de conflict. Naor a fost eliberat si a plecat în Israel, fiind ulterior condamnat în lipsã, la sapte ani de închisoare. Amos Golan, cunoscut sub numele de „Umbra Argintie" si al doilea om de afaceri al cãrui nume a fost invocat în timpul audierii celor doi suspecti, conduce o reputatã companie de instruire în domeniul securitãtii. În vârstã de 50 de ani, Golan a fost comandant adjunct al unei unitãti antiteroriste si s-a retras din activitatea militarã acum nouã ani, cu gradul de locotenent-colonel.
   Radu Teodor Popescu