Din 2005, ajutoarele de stat în siderurgie dispar

    România nu va mai acorda, începând cu 1 ianuarie 2005, nici o formă de ajutor de stat societătilor care au mai beneficiat până în prezent de o astfel de facilitate, a declarat, ieri, într-o conferintă de presă, Andrei Grigorescu, secretar de stat în Ministerul Economiei si Comertului (MEC). Acesta a precizat că, în domeniul siderurgiei, de exemplu, toate sumele prevăzute a fi acordate sub formă de ajutor de stat au fost deja acordate până în prezent, astfel încât acest lucru nu va mai fi repetat.
    Potrivit strategiei de restructurare în domeniul siderurgic, stabilită cu Uniunea Europeană si adoptată de Executiv în ultima sa sedintă, au fost fixate cotele de productie si prelucrare a otelului. Astfel, în domeniul productiei de otel, cota impusă este de circa 9,2 milioane tone anual, asta în conditiile în care productia este acum de circa 5 milioane tone (2-3 milioane tone destinate consumului intern). Grigorescu a precizat că actualele capacităti de productie pot fi dezvoltate cu încă patru milioane de tone – până la limita de 9 milioane tone. De altfel, în 1990, capacitatea de productie a României era de 17 milioane tone, pentru ca, până în 2001, să fie închise capacităti de 8 milioane tone.
   În ceea ce priveste prelucrarea otelului, România urmează să închidă, în perioada 1993-2008, capacităti de laminare la cald (produse finite) de circa 2 milioane tone. Pentru a ajunge la această valoare, însă, în România urmează să fie închise trei laminoare, din care două la Resita (capacitate de 340.000 tone) si unul care apartine Combinatului Siderurgic de la Hunedoara (capacitate 480.000 tone).
   Reprezentantul MEC sustine că în următorii ani nu vor urma disponibilizări fortate de personal în acest sector, în conditiile în care unitătile ce urmează să fie închise functionează la capacităti reduse, iar personalul rezultat poate fi absorbit.
   De asemenea, investitiile în siderurgie vor cumula 568 milioane de dolari în perioada 2002-2008, potrivit noii strategii de restructurare a sectorului, care urmează să fie transmisă Comisiei Europene. Din suma totală, 430 milioane dolari reprezintă investitiile în tehnologie, în timp ce 138 milioane dolari sunt alocate pentru adaptarea la cerintele de mediu.
   O altă problemă ridicată de reprezentantii UE o constituie ajutoarele de stat din acest sector, despre care autoritătile sustin că nu vor mai fi acordate, în conditiile în care toate companiile au devenit viabile, iar ajutorul nu se mai justifică.
   Un caz aparte îl constituie Ispat-Sidex, care, prin contractul de privatizare, trebuie să primească o serie de facilităti fiscale (considerate tot ajutor de stat) si după 1 ianuarie 2005. Andrei Grigorescu sustine că nici această facilitate nu va mai fi acordată, în conditiile în care Sidex a devenit acum o companie profitabilă. Fără să ofere prea multe amănunte despre compensarea acestor facilităti anulate, secretarul de stat în MEC a mai arătat că, personal, este sigur că se va ajunge la o întelegere în această privintă, iar la momentul privatizării Sidex nu putea fi anticipată o astfel de situatie.
    George Serban
   
   

Conducere interimară la Petrom, până la mijlocul lui ianuarie

   Conducerea Petrom va fi asigurată, până la mijlocul lunii ianuarie 2005, de doi directori interimari, reprezentanti ai OMV, iar de anul viitor Consiliul de Administratie va fi format din sapte membri – patru oficiali ai grupului austriac, două persoane numite de Guvern si un independent.
   Cei doi directori interimari sunt Werner Schinhan, senior vicepresident si director de dezvoltare si strategie în OMV si Hilmar Kroat-Reder, director al OMV Mergers&Acquisitions Legal, se arată într-un comunicat al Petrom.
   Directorii interimari au stabilit, ieri, componenta noului Comitet Director, care include patru membri ai OMV si doi reprezentanti ai Petrom.
   Grupul austriac va fi reprezentat de Werner Schinhan, Reinhard Pichler, Werner Ladwein si Tamas Mayer, iar din partea Petrom vor participa Gheorghe Constantinescu, fostul director general al companiei si Florin Constantinescu, fostul sef al departamentului de prelucrare titei si gaze din Petrom.
   Gheorghe Constantinescu va ocupa functiile de director general executiv (responsabil pentru comunicare, resurse umane, sănătate, siguranta si protectia mediului) si presedinte al Comitetului Director. Schinhan va fi noul director general executiv adjunct (responsabil pentru corporate development, corporate affairs, trezorerie si produse chimice), iar Pichler va fi numit director financiar. Totodată, Ladwein va răspunde de operatiunile de explorare si extractie, în timp ce Mayer va fi însărcinat cu activitatea de comercializare, iar Florin Constantinescu cu cea de rafinare.
   Directorii interimari vor rămâne în functii până la prima Adunare Generală a actionarilor Petrom, programată pentru jumătatea lunii ianuarie a anului viitor.
   Actionarii Petrom vor aproba componenta noului Consiliul de Administratie, format din patru reprezentanti ai OMV – Wolfgang Ruttenstorfer, Gerhard Roiss, David C. Davies si Helmut Langanger – , doi membri numiti de Guvernul României si un membru independent.
   
   

Bastonul lui Chaplin, vândut cu 70.000 de euro

   Bastonul lui Charlie Chaplin din „Modern Times" a fost vândut în cadrul unei licitatii desfăsurate la Londra. Suma obtinută a fost de aproape 70.000 de euro, dublu fată de pretul obtinut pe un vehicul folosit într-un film cu James Bond, a anuntat Casa Christie's. Cumpărat cu 34.000 de euro de lantul de restaurante Planet Hollywood, acest vehicul a fost folosit în 1971 de celebrul spion englez în „Diamonds are forever", ultimul film în care personajul principal a fost interpretat de Sean Connery.
   Charlie Chaplin a fost în mod clar vedeta acestei licitatii de suveniruri cinematografice, în care Christie's a mai propus două mustăti false, purtate de actor în „The Great Dictator", care s-au vândut împreună cu 43.000 de euro. O cască folosită în două filme din seria „Războiul stelelor" a fost vândută cu aproape 20.000 de euro. Proprietarul său o cumpărase în urmă cu 12 ani pentru 60 de euro.
   
   

BNR pune în vânzare setul de monetărie dedicat Operei Române

    Banca Natională a României va pune în vânzare, în scop numismatic, prin ghiseele sucursalelor Cluj, Iasi, Timis si Bucuresti, setul de monetărie cu anul de emisiune 2004, începând cu data de 20 decembrie a.c.
    Tematica acestei emisiuni este dedicată aniversării a 50 de ani de la inaugurarea noii clădiri a Operei Române. Setul de monetărie contine monedele românesti aflate în circulatie, respectiv pe cele cu valoarea nominală de 1 leu, 100 lei, 500 lei, 1000 lei si 5000 lei.
   În scopul individualizării, setul va contine, în afara monedelor în circulatie si o medalie din argint. Pe aversul si reversul medaliei sunt redate: clădirea Operei Române, anii aniversari, respectiv o compozitie grafică dedicată primului spectacol de balet care a avut loc în această clădire.
   Caracteristicile medaliei sunt următoarele: formă: rotundă; metal: argint; titlu: 800 /1000; greutate: 15,5 grame; – diametru: 28 mm.
   Toate piesele continute în pliant se remarcă printr-o calitate deosebită ca urmare a caracteristicilor de batere „proof".
   Pliantul de prezentare, de format carte, ce se introduce într-un etu, contine 6 pagini, cele 5 monede si medalia aniversară fiind încastrate în paginile 3-4. Pe prima copertă a setului este reprodusă imaginea ansamblului arhitectonic al Operei Române, iar pe ultima pagină a pliantului se prezintă aversul si reversul medaliei din argint, cu descrierea corespunzătoare. Pe paginile 2 si 5 ale setului se prezintă medaliile românesti din aur, cu anii de emisiune 1939 si 1940 – denumite si galbeni mari – ce constituie rarităti numismatice.
   Tirajul întregii emisiuni destinate vânzării în tară si străinătate este de 2.000 de seturi de monetărie cu anul de emisiune 2004, pretul de vânzare fiind de 344.538 lei/set fără TVA.
   
   

ABN AMRO Bank, partenerul Ministerului Transporturilor

   ABN AMRO Bank va împrumuta Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) cu suma de 45 milioane euro, finantare destinată proiectării, fabricării si instalării de sisteme de interconectare într-o serie de gări, program derulat de institutie în parteneriat cu grupul german Siemens. Finantarea, acordată pe termen lung, este garantată integral de stat.
   „Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului este un partener strategic al băncii noastre (...) ABN AMRO Bank a structurat diverse tipuri de împrumuturi, sustinute de acorduri multilaterale ale agentiilor internationale, privind operatiuni de leasing financiar pentru aparate de zbor, reabilitarea navelor, echipament medical si diverse bunuri de capital", a declarat presedintele ABN AMRO Bank (Romania), Henk Mulder.
   În ultimele săptămâni, banca olandeză a eliberat mai multe împrumuturi, de asemenea cu garantia statului, companiilor din sectorul energetic.
   ABN AMRO Bank (Romania) este subsidiara ABN AMRO NV, una dintre cele mai mari bănci din lume, cu active în valoare totală de peste 640 miliarde dolari, si prezentă în mai bine de 60 de tări.
   
   

Plasamentele în monedele statelor în curs de dezvoltare rămân profitabile

    Potrivit unei analize realizate de Reuters, plasamentele în monedele din statele în curs de dezvoltare vor continua să ofere, si în 2005, cele mai ridicate randamente de pe piată, pe fondul deprecierii dolarului. Cu toate acestea, câstigurile ar putea fi inferioare celor obtinute în acest an.
    Cei care au investit în monedele Ungariei (forint), Poloniei (zlot) si Africii de Sud (rand) au fost recompensati în acest an cu cele mai ridicate randamente. Moneda Africii de Sud s-a apreciat cu 17% fată de dolar, iar forintul si zlotul cu 12%, aprecierea fată de euro fiind de 6%.
   Desi săptămâna trecută dolarul a înregistrat o usoară crestere, analistii apreciază că, pe termen lung, este putin probabil ca tendinta de depreciere să fie oprită, întrucât aceasta presupune ajustarea nivelului ridicat al deficitului de cont curent al SUA.
   Economistii estimează o tendintă descendentă pentru dolar, ceea ce ar trebui să favorizeze evolutia anumitor tipuri de tranzactii pe pietele de capital din statele în curs de dezvoltare. Printre acestea se numără si cele care presupun contractarea de credite din tările unde rata dobânzii este redusă si investirea sumelor în titluri de valoare care oferă randamente ridicate.
   Nivelul redus al dobânzilor de pe piata americană si deprecierea dolarului au determinat investitorii să-si orienteze economiile către monedele care oferă randamente superioare, iar analistii prognozează că această tendintă va continua si în perioada următoare.
   Rezerva Federală a anuntat majorarea ratei dobânzii de referintă cu 0,25%, până la nivelul de 2,25%, considerat drept foarte redus comparativ cu valorile anterioare.
   Potrivit Reuters, există mai multi factori care pot face ca aprecierea monedelor să aducă, în 2005, câstiguri inferioare încasărilor din anul în curs, cel mai important dintre acestia fiind intentia guvernelor de a proteja exportatorii. În acest sens, băncile centrale din România, Brazilia si Croatia au intervenit săptămâna trecută pentru a opri aprecierea devizelor nationale. Si oficialii din Ungaria intentionează să intervină pentru a opri aprecierea forintului. În schimb, guvernatorul Băncii Nationale din Africa de Sud a declarat că preferă o monedă competitivă. De asemenea, tările din Asia îsi vor continua politica de limitare a aprecierii monedelor, desi contextul economic este diferit în această regiune, în conditiile în care tările în cauză beneficiază de conturi curente excedentare si au rezerve valutare semnificative.
   Analistii consideră că aprecierea monedelor din tările asiatice se va accelera în 2005, ca urmare a faptului că banca centrală a Chinei va reevalua intervalul de flotare controlată a yuanului în primul trimestru al anului 2005. Un alt element care ar putea avea ca efect diminuarea câstigurilor valutare este tendinta sustinută de revigorare a pietelor de capital la nivel mondial.