Plenul Parlamentului European a dezbãtut raportul de tarã întocmit de Pierre Moscovici

    Parlamentul European a dezbãtut, ieri, Raportul de tarã pentru România întocmit de raportorul Pierre Moscovici.
   Documentul recomandã semnarea Tratatului de aderare în 2005 si aderarea propriu-zisã în 2007 numai dacã tara noastrã respectã conditiile impuse de Uniunea Europeanã. Prezentarea raportului în plenul Parlamentului are loc cu numai douã zile înainte ca România sã închidã oficial, la Bruxelles, negocierile de aderare.
   Dupã îndelungi dezbateri privind situatia Bulgariei, raportorul Pierre Moscovici a prezentat situatia pentru România. Documentul aratã cã tara noastrã continuã sã satisfacã toate criteriile politice de la Copenhaga, întãrind stabilitatea institutiilor, garantând democratia, suprematia dreptului, drepturile omului, precum si respectarea si protectia minoritãtilor. Sunt salutate progresele realizate pe calea reformelor administrative si juridice, lansarea strategiei de reformã a administratiei publice, precum si revizuirea Constitutiei.
   Raportul semnaleazã, însã, cã fenomenul coruptiei constituie în continuare o sursã majorã de preocupare.
   La capitolul economic, documentul apreciazã, ca si Comisia Europeanã, cã România satisface criteriile proprii unei economii de piatã viabile si cã a aplicat în mod ferm un program de reforme structurale care ar trebui sã-i permitã sã facã fatã presiunii concurentiale si fortelor pietei în cadrul Uniunii.
   Mai multi europarlamentari care au luat cuvântul au declarat cã România trebuie sã continue reformele pentru a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii.
   
   

Redeschiderea negocierilor înseamnã cã am pierdut integrarea în UE

   Ministrul Justitiei, Cristian Diaconescu, a tras, ieri, un serios semnal de alarmã cu privire la necesitatea respectãrii angajamentelor asumate de România în cadrul Capitolului 24, pentru perioada 2005-2007, explicând cã o eventualã redeschidere a negocierilor pe marginea Capitolului Justitie si Afaceri Interne ar însemna amânarea integrãrii tãrii noastre în Uniunea Europeanã cu 15 ani.
   Cristian Diaconescu a afirmat cã „dacã se pune problema redeschiderii capitolului de Justitie, am pierdut integrarea în UE. Reînchiderea oricãrui capitol redeschis nu se face atunci când vrem noi. Tine de decizii politice, care pot conduce la amânarea cu mai mult de 15 ani a integrãrii. Am obligatia moralã de a spune care este pretul pe care va trebui sã-l plãtim în cazul în care tratãm acest domeniu cu superficialitate. Orice formatiuni sau aliante vor veni la guvernare trebuie sã constientizeze cã avem termene stricte în care România trebuie sã se încadreze. Monitorizarea nu suferã amânare si nu cred cã românii trebuie sã suporte costurile neprofesinalismului unor politicieni. Orice declaratie fãcutã fie din neprofesionalism sau circumstantial poate pune la îndoialã faptul cã România poate face parte din Uniunea Europeanã. Nu mi s-ar fi pãrut corect sã pun în discutie aceste chestiuni din opozitie". El a mai avertizat cã „simpla închidere sau neînchidere a unor capitole poate atrage o consecintã cumplitã, reintroducerea vizelor". Pentru a-si argumenta declaratiile, ministrul Diaconescu a explicat cã, în urma închiderii megocierilor cu UE, la Capitolul 24 a rezultat un material de 40 de pagini, care contine mãsurile ce trebuie implementate în perioada 2005-2007. „Nu am solicitat nici o derogare sau perioadã de tranzitie la acest capitol. Derogãri la ce? La independenta justitiei, sã o facem mai târziu, sau la lupta împotriva coruptiei, s-o facem mai încet?", a punctat Diaconescu. Coruptia va trebui judecatã cu celeritate În ceea ce priveste lupta anticoruptie, ministrul Diaconescu a enumerat obligatiile asumate fatã de UE si termenele în care acestea ar trebui îndeplinite. Astfel, ministerul Justitiei a propus realizarea unui audit independent cu privire la rezultatele Strategiei Nationale Anticoruptie. Se lucreazã în acest moment la un Plan de actiune detaliat pentru implementarea Strategiei, cu termene foarte clare, la fel de clare ca si prevederile bugetare ce le vor acompania. Definitivarea acestuia este asteptatã în martie 2005. Pentru al doilea semestru este asteptatã adoptarea unui nou cod de procedurã penalã, astfel încât sã existe garantii cã toate cazurile de coruptie sunt instrumentate de o manierã transparentã. Existã o evaluare, a mai spus ministrul, în ce priveste reducerea considerabilã a numãrului de organisme implicate în investigarea cazurilor de coruptie, astfel încât sã se evite si suprapunerea de competente. Acest demers trebuie initiat la începutul anului 2005. În ianuarie 2005 va fi prezentat Guvernului un proiect de lege privitor la alinierea deplinã cu UE în ceea ce priveste declaratiile de avere si conflictele de interese si incompatibilitãti.
   
   Mãsuri solicitate de UE în mod expres
   Uniunea Europeanã a solicitat în mod expres si urmãtoarele: rãspunderea ministerialã (pânã la finele lui ianuarie 2005); Legea lobby-ului. Termen: februarie 2005; – transparenta în finantarea partidelor politice. PNA va avea obligatia de a verifica finantarea partidelor si campaniile; modificarea Legii nr. 115/1996 privind controlul averilor demnitarilor, în sensul sanctionarii nedeclarãrii corecte a acestora; modificarea Legii nr. 36/1995, a notarilor publici si activitãtii notariale, în sensul restrângerii imunitãtii notarilor (recomandare GRECO, angajament ferm UE); proiect de lege privind incriminarea mitei în sectorul privat. (angajamentul vine din punerea în aplicare a Conventiei ONU împotriva coruptiei, ratificatã anul acesta. Reamintim cã România a fost printre primele tãri ONU care au semnat-o, anul trecut în decembrie, la Merida); înfiintarea si functionarea Consiliului National de Integritate, în scopul sanctionãrii conflictelor de interese si a incompatibilitãtilor.
   Dan Florea
   

Discutia despre redeschiderea negocierilor este periculoasã

   Presedintele în exercitiu, Ion Iliescu, a declarat, ieri, cã este „periculoasã" chiar exprimarea ideii privind posibilitatea redeschiderii unor capitole de negociere a aderãrii României la UE, precizând cã guvernarea din ultimii ani a luptat ca sã obtinã conditii favorabile tãrii. „E periculoasã chiar exprimarea acestei idei si ea a stârnit imediat reactii din partea Comisiei Europene. Noi am luptat în acesti ani ca sã obtinem conditii favorabile tãrii. Sunt foarte multi care abia asteaptã asa ceva ca sã înlãture aceste conditii, care au însemnat, pentru noi, avantaje", a afirmat Iliescu referindu-se la declaratiile presedintelui ales, Traian Bãsescu, potrivit cãrora România ar putea solicita redeschiderea unor capitole de negociere. Totodatã, Iliescu si-a exprimat speranta ca „oamenii sã învete putin din lectia politicului".
   

Ben Bot atrage atentia cã intentia redeschiderii unor capitole de negociere, anuntatã de presedintele ales Traian Bãsescu s-ar face în detrimentul tãrii noastre

   Ministrul olandez de Externe, Ben Bot, a cãrui tarã asigurã presedintia semestrialã a Uniunii Europene, a declarat cã redeschiderea unor capitole de negociere între România si Uniunea Europeanã ar fi „în detrimentul României".
   Bot a comentat declaratiile presedintelui ales al României, Traian Bãsescu, privind intentia noului guvern de a deschide douã capitole – Energia si Concurenta – pentru a negocia un acord mai bun pentru România. „Nu as recomanda României sã urmeze aceastã cale", a declarat Bot.
   Ministrul olandez de Externe, care este presedintele în exercitiu al Consiliului de Ministri al UE a adãugat: „Dacã vor sã redeschidã aceste capitole, este dreptul lor. Dar va fi în detrimentul României". Bot a spus cã sefii de guvern ai tãrilor UE vor anunta, la summitul de la Bruxelles (16-17 decembrie), cã intentioneazã sã semneze tratatul de aderare cu România si Bulgaria cel târziu la începutul lunii mai. El a declarat cã aceastã datã tintã pentru semnarea tratatului ar putea fi mentinutã chiar în eventualitatea în care România redeschide cele douã capitole de negociere.
   „Am avea încã patru luni pentru negocieri. Sperãm cã negocierile vor putea fi încheiate pânã la sfârsitul lui aprilie. Dar acestea sunt încã zvonuri," a precizat Bot. El a afirmat cã România si Bulgaria „sunt legate printr-un singur tratat de aderare".
   
   

Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti reaminteste temele precise privind Concurenta si JAI

    UE subliniazã cã deficientele privind îndeplinirea de cãtre România a angajamentelor sale si în particular a oricãruia dintre angajamentele la capitolele „Justitie si Afaceri Interne" si „Concurentã" pot sta la baza activãrii clauzei de salvgardare secundare, precizeazã un comunicat al Delegatiei CE. Prezentãm angajamentele specifice la capitolele „Justitie si Afaceri Interne" si „Concurentã", conform comunicatului remis agentiei Mediafax, de Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti.
    „Conditii Capitolul „Justitie si Afaceri Interne"
   (1) Implementarea fãrã alte întârzieri a Planului de Actiune Schengen, amendat cu acquis-ul comunitar, cu respectarea termenelor limitã;
   (2) Asigurarea unui înalt nivel al controlului si supravegherii la viitoarele granite externe ale UE, accelerarea considerabilã a eforturilor de modernizare a echipamentului si infrastructurii la granita verde, granita albastrã si punctele de trecere a frontierei, îmbunãtãtirea în continuare a capacitãtii de analizã a riscului operational.
   Toate acestea trebuie reflectate într-un plan unic multi-anual de investitii, ce va trebui elaborat nu mai târziu de martie 2005, plan care va permite UE sã mãsoare progresul pe o bazã anualã, pânã la integrarea României în spatiul Schengen.
   (3) Dezvoltarea si implementarea unui Plan de actiune actualizat si integrat si a unei Strategii de reformã a Sistemului Judiciar inclusiv principalele mãsuri pentru implementarea Legii de organizare a sistemului judiciar, a Legii cu privire la statutul magistratilor si a Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii care au intrat în vigoare la 30 septembrie 2004, dupã cum s-a comunicat în cadrul Conferintei de aderare în documentul CONF-RO 35-04 Anexa II.05 si Anexa II.07. Ambele documente actualizate trebuie înaintate UE nu mai târziu de martie 2005.
   (4) Accelerarea considerabilã a luptei împotriva coruptiei si în particular a coruptiei la nivel înalt prin asigurarea aplicãrii stricte a legislatiei anticoruptie si a independentei efective a Parchetului National Anticoruptie, precum si prin realizarea, începând cu noiembrie 2005, a unui raport anual de activitate convingãtor al PNA în domeniul luptei împotriva coruptiei la nivel înalt.
   (5) Realizarea unui audit independent al rezultatelor si impactului generate pânã acum de Strategia Nationalã Anticoruptie. Reflectarea concluziilor si recomandãrilor acestui audit în noua strategie anticoruptie multi-anualã, care ar trebui sã fie un document cuprinzãtor, redactat nu mai târziu de martie 2005, însotit de un plan de actiune cu elemente de control si rezultate de atins clar definite, precum si prevederi bugetare adecvate; Implementarea Strategiei si Planului de Actiune trebuie avizate de un organism existent, clar definit si independent; aceastã strategie va trebui sã includã si angajamentul de revizuire a procedurii penale pânã la finalul anului 2005 si sã asigure tratarea cazurilor de coruptie într-o manierã rapidã si transparentã, pentru a garanta sanctiuni adecvate cu efect descurajator.
   (6) Asigurarea, pânã în martie 2005, a unui cadru legal clar pentru îndeplinirea sarcinilor jandarmeriei si politiei, precum si a cooperãrii dintre acestea inclusiv în ce priveste implementarea legislatiei, dezvoltarea si implementarea unui plan clar de recrutare de personal pânã la mijlocul anului 2005 pentru ambele institutii, cu scopul de a progresa considerabil în directia ocupãrii celor 7.000 de posturi din politie si a celor 18.000 de posturi din jandarmerie pânã la data aderãrii.
   (7) Dezvoltarea si implementarea unei strategii coerente multianuale anti-criminalitate inclusiv actiuni concrete pentru a reduce rolul României ca tarã de origine, tranzit si destinatie a victimelor traficului de persoane si pentru a întocmi anual din martie 2005 statistici credibile privind controlul acestui fenomen.
   Conditii Capitolul „Concurentã"
   (1) România va asigura, prin Consiliul Concurentei, un control real al potentialelor ajutoare de stat, inclusiv în ceea ce priveste reesalonarea obligatiilor din domeniul fiscal, social si energetic.
   (2) România îsi va întãri fãrã întârziere mecanismele de monitorizare a ajutoarelor de stat. România va monitoriza în mod adecvat atât ajutoarele de stat, cât si politica anti-trust.
   (3) Pânã la jumãtatea lui decembrie 2004, România va trimite Comisiei un plan revizuit de restructurare privind industria siderurgicã în conformitate cu cerintele stabilite în Protocolul 2 din Acordul European pentru sectorul siderurgic si cu conditiile stabilite în acest document. În mod special, România îsi va respecta integral angajamentul de a nu acorda sau plãti ajutoare de stat pentru combinate siderurgice, precum si conditiile referitoare la reducerea capacitãtii de productie stabilite în acest document, si se va încadra în sumele hotãrâte în contextul protocolului 2 din Acordul European.
   (4) România va continua sã aloce Consiliului Concurentei mijloace financiare adecvate si resurse umane calificate".
   
   

UDMR tine în sah si PSD+PUR, si Alianta D.A. PNL-PD

   Consiliul Operativ al UDMR s-a reunit, ieri, pentru a analiza rezultatele alegerilor si pentru a hotãrî tabãra politicã pe care Uniunea o va sprijini pentru formarea guvernului. Într-una din pauzele sedintei, presedintele UDMR, Marko Bela, a infirmat semnarea unui protocol de colaborare cu PUR si PSD, desi acesta din urmã tocmai anuntase ora si locatia unde urma sã fie parafat documentul.
   La jumãtatea sedintei, presedintele UDMR, Marko Bela, si-a confirmat declaratia din pauzã, arãtând cã UDMR nu va semna, cel putin deocamdatã, protocolul. Liderul maghiarilor a adãugat cã UDMR va continua discutiile si cu Uniunea PSD+PUR, dar si cu Alianta D.A., pe al cãrei co-presedinte, Traian Bãsescu, l-a felicitat încã o datã pentru câstigarea alegerilor prezidentiale. „Am analizat situatia politicã de dupã alegerile parlamentare si am constatat cã existã posibilitatea realizãrii unei majoritãti în formula PSD+ PUR, UDMR si minoritãtile nationale. Am luat act si de faptul cã noul presedinte al României si Alianta D.A. au o altã pozitie, dorind sã formeze un guvern propriu. În aceste conditii, nu avem garantiile votãrii unui guvern de cãtre Parlament, iar interesul nostru prioritar este asigurarea stabilitãtii politice printr-un guvern stabil si majoritar. Neavând garantiile pentru o astfel de stabilitate, vom continua discutiile cu PSD+PUR si, în acelasi timp, si cu reprezentantii D.A., pentru a încerca sã obtinem garantii privind o majoritate guvernamentalã stabilã, ceea ce nu înseamnã cã am renuntat la crearea unei majoritãti cu PSD+PUR si cu minoritãtile", a declarat Marko Bela. Rãspunzând singurei întrebãri la care presa a avut dreptul, Marko a spus cã UDMR nu vrea alegeri anticipate. La scurt timp dupã ce Marko a anuntat amânarea semnãrii protocolului, la sedinta Consiliului Operativ, a sosit vicepresedintele PSD, Viorel Hrebenciuc.
   Radu Modoianu
   

Traian Bãsescu vrea guvern al Aliantei cu Tãriceanu prim-ministru

   Presedintele ales Traian Bãsescu a declarat, ieri, cã sãptãmâna viitoare, dupã depunerea jurãmântului, îl va desemna premier pe Cãlin Popescu Tãriceanu. Referindu-se la formarea guvernului, Bãsescu a precizat cã, în cazul în care presedintele nu poate sã-si exercite mandatul dat de electorat, se va întoarce la popor.
   „Coabitarea înseamnã instabilitate sau risc de instabilitate. Majoritatea parlamentarã se poate constitui în jurul Aliantei Dreptate si Adevãr. În cazul în care partidele nu înteleg sau nu traduc corect votul electoratului pentru turul doi la prezidentiale, ne vom întoarce la popor", a afirmat Bãsescu.
   La rândul sãu, presedintele în exercitiu Ion Iliescu a precizat cã, în prezent, se duc negocieri între partide pentru o variantã convenabilã de obtinere a unei majoritãti care sã asigure o guvernare stabilã. Întrebat dacã sustine un guvern de uniune nationalã sau un guvern al celor care au câstigat alegerile, Iliescu a rãspuns: „Cine a câstigat alegerile? Suntem fifty-fifty. E o majoritate conjugatã, fragilã în Parlament. Este altã situatie la Presedintie. Este o situatie delicatã si nu este usor de gãsit o formulã mai bunã". El a adãugat cã pe acest subiect se abtine sã se pronunte. (L.D.)
   
   

Pe Hrebenciuc nu-l sperie alegerile anticipate

   Dupã întâlnirea pe care a avut-o, ieri searã, cu membri Consiliului Operativ al UDMR, vicepresedintele PSD Viorel Hrebenciuc a afirmat cã alegerile anticipate ar putea conveni si PSD-ului, în conditiile în care el crede cã UDMR se teme de anticipate, „amenintarea lui Traian Bãsescu". Hrebenciuc a înmânat protocolul de colaborare parlamentarã liderilor UDMR si a explicat cã anuntul de semnare a acestuia a fost „o gresealã tehnicã". Vicele PSD a explicat cã nici nu se pune problema ca partidul sãu sã treacã în opozitie si a sustinut cã se poartã negocieri pentru formarea guvernului chiar si cu cineva din Alianta PNL-PD, negând însã cã ar fi vorba despre Dinu Patriciu. Hrebenciuc a declarat cã excluderea de cãtre Cãlin Popescu Tãriceanu a unei guvernãri cu PSD „face parte din tactica negocierii". Totodatã, PSD mizeazã, în forul legislativ, pe sprijinul unor parlamentari de la alte partide, „nu neapãrat de la PRM". La rândul sãu, presedintele UDMR, Marko Bela, a precizat cã liderilor UDMR li s-a propus formarea unui bloc PSD-PUR-UDMR, ofertã pe care a refuzat-o. Marko a adãugat cã, în cursul serii de ieri, urma sã se întâlneascã si cu liderii Aliantei D.A., iar, în dimineata zilei de astãzi, cu liderii PSD si PUR. (R. Modoianu)
   

România în presa internationalã

   
    REUTERS
   Ion Iliescu i-a oferit o ramurã de mãslin lui Traian Bãsescu
   Actualul presedinte român, Ion Iliescu, a oferit, marti, o ramurã de mãslin succesorului si rivalului sãu, Traian Bãsescu, propunând un guvern comun al fortelor de stânga si de centru, pentru a conduce România în Uniunea Europeanã, transmite Reuters. Dar gestul sãu a fost respins de câstigãtorul alegerilor foarte contestate de duminicã, din aceastã tarã balcanicã. România a încheiat oficial negocierile cu UE marti, la Bruxelles.
   Bãsescu, primarul popular si franc al Bucurestiului, a condus alianta orientatã cãtre mediul de afaceri a liberalilor si democratilor cãtre victoria în alegerile prezidentiale de duminicã. Dar alegerile parlamentare din urmã cu douã sãptãmâni nu au oferit nici unui partid majoritatea.
   România are nevoie de un guvern puternic pentru a promova reforme dificile în urmãtorii doi ani, pânã la integrarea planificatã a tãrii în UE, împreunã cu Bulgaria vecinã. Autoritãtile de la Bruxelles au arãtat clar, marti, cã negocierile s-au încheiat, dar mai rãmân multe de fãcut. „Cel mai întelept lucru este sã gãsim solutii pentru a forma o structurã mai largã de cooperare", a declarat Iliescu unui grup de reporteri strãini.
   Pãrintele fondator al PSD a declarat cã toate formatiunile din Parlament, cu exceptia Partidului România Mare, de extremã dreapta, ar trebui sã participe într-un guvern care sã actioneze în vederea aderãrii României la UE în 2007, conform planificãrii. Autoritãtile de la Bruxelles au subliniat cã mai sunt multe de fãcut pentru ameliorarea sistemului judiciar, pentru eliminarea coruptiei endemice, la 15 ani dupã prãbusirea dictatorului Nicolae Ceausescu si pentru îmbunãtãtirea mediului de afaceri, dacã România vrea sã se alãture Uniunii fãrã întârziere.
   Bãsescu, fost cãpitan al unui petrolier, a promovat în campanie o platformã împotriva mitei si a exclus orice întelegere cu PSD dupã alegerea sa, iar alianta pe care o conduce i-a confirmat pozitia marti. În prezent, întreaga atentie este îndreptatã asupra UDMR, a PUR si a 18 deputati independenti, necesari atât social-democratilor, cât si Aliantei, pentru a-si asigura majoritatea parlamentarã. Partidele au declarat cã, desi si-au exprimat anterior preferinta pentru un guvern condus de PSD, analizeazã toate optiunile dupã alegerea lui Bãsescu. „Este foarte deschis fatã de oameni si le dã impresia unui om puternic. Este foarte direct. Avantajul sãu principal este modul franc de a vorbi oamenilor", a apreciat Iliescu.
   Întrebat dacã a fost dezamãgit de protejatul sãu Nãstase si de ministrul de Externe, Mircea Geoanã, premierul desemnat de PSD, Iliescu a spus: „Ei i-au dezamãgit pe cetãteni". „Din nefericire, PSD nu a avut alternativã", a adãugat el. Lãudat pentru revenirea economicã a României, PSD a fost sanctionat pentru persistenta sãrãciei si pentru coruptie. Promisiunile lui Bãsescu de a promova o reformã a taxelor, pentru a încuraja afacerile si o luptã realã împotriva coruptiei i-au adus beneficii, mai ales în rândul claselor de mijloc, dornice de progres.
   
    FINANCIAL TIMES
   Cum a învãtat Ion Iliescu sã fie atât de elegant?
   Ca fost oficial comunist în timpul dictatorului grobian Nicolae Ceausescu, este un mister modul în care a învãtat Ion Iliescu sã fie atât de elegant, comenteazã Financial Times, în editia electronicã de ieri. Cu numai câteva zile înainte de a pãrãsi functia de presedinte al României, Iliescu a fost, marti, gazda unui prânz somptuos, desi social-democratii sãi tocmai esuaserã în ceea ce priveste pãstrarea postului sãu, în urma alegerilor prezidentiale de duminicã.
   În conditiile în care Iliescu nu mai putea candida pentru un nou mandat, premierul Adrian Nãstase a pierdut cursa pentru Presedintie, în favoarea lui Traian Bãsescu, bãtãiosul primar al Bucurestiului. În plus, invitatii din presã erau un grup nepoliticos, care a semnalat cu regularitate modul greoi în care a progresat România în realizarea reformelor democratice si economice în cei 15 ani – majoritatea petrecuti sub supravegherea lui Iliescu –, de la cvasi-revolutia din 1989. Întotdeauna gata sã sublinieze partea pozitivã, Iliescu a ales sã reaminteascã pasii realizati în timpul ultimului sãu mandat de patru ani.
   La fripturã, el a ales sã nu aminteascã primii ani la putere, mai degrabã dezordonati, când a considerat necesar sã apere capitala împotriva studentilor care demonstrau în favoarea democratiei si sã aducã minerii din industria cãrbunelui, mânuitori de bâte. Chiar când a fost întrebat dacã victoria lui Bãsescu înseamnã cã, în cele din urmã, comunismul a pierdut în România, presedintele a rãmas voios pânã la capãt. Poate cã se asteaptã la urãri de despãrtire mai respectuoase, vineri, din partea liderilor UE, la summitul de la Bruxelles – aceeasi adunare care este asteptatã sã deschidã larg usile Uniunii pentru România. În mod clar, un mod mult mai civilizat de a-i ura la revedere.
   
    LE FIGARO
   Traian Bãsescu, un animal politic
   Traian Bãsescu, un „animal politic" recunoscut de toatã lumea, a fãcut minuni prin spontaneitatea, vitalitatea si umorul sãu în fata contracandidatului Adrian Nãstase, prizonier al limbii de lemn si rigiditãtii, apreciazã cotidianul francez Le Figaro. Discursul primarului Capitalei, care se apropie, fãrã complexe, de populism, s-a dovedit câstigãtor, desi calitãtile sale se pot transforma foarte usor în defecte, combativitatea poate deveni agresivitate, iar exprimarea sa frustã poate cãpãta accente triviale. „Într-o tarã normalã, un om ca el nu ar trebui sã facã politicã. Dar, în aceastã Românie indisciplinatã, echivocã si dezorganizatã, extravaganta si lipsa sa de politete au fost singura modalitate de a câstiga", a explicat un fost ministru al opozitiei, citat de Le Figaro.
   La 53 de ani, Traian Bãsescu se prezintã drept un om nou. Putin cunoscut pe scena internationalã, acest fost marinar, cãpitan în marina comercialã, nu este, totusi, un debutant în politicã. Ministru al Transporturilor între 1991-1992, în timpul mandatului lui Ion Iliescu, apoi din 1996 în 2000, sub presedintia lui Emil Constantinescu, el si-a luat avânt în 2000, dupã câstigarea Primãriei Bucurestiului. Imaginea sa de învingãtor, ferm si hotãrât – nu a pierdut nici o competitie electoralã –, se înscriu în traditia unui stil autoritar care, în mod vizibil, se duce în continuare în România, subliniazã Le Figaro. De asemenea, publicatia atrage atentia asupra fragilitãtii viitoarei coalitii, care se anuntã foarte heteroclitã, amintind cã Alianta Dreptate si Adevãr este ea însãsi alcãtuitã din douã formatiuni – Partidul National Liberal si Partidul Democrat si nimic nu aratã cã vor rãmâne la unison.
   Valeriu Stoica, citat de Le Figaro, subliniazã cã „spiritul de competitie ar putea face ineficientã actiunea viitorului guvern, asa cum s-a întâmplat între 1996 si 2000". În plus, viitorul Executiv va trebui sã aprofundeze reformele structurale, prea mult amânate si care vor avea un cost social.
   
    LE MONDE
    La rândul sãu, Le Monde apreciazã cã misiunea care îl asteaptã pe Bãsescu va fi dificilã în aceastã tarã, care rãmâne cea mai putin dezvoltatã dintre candidatele la UE. Dar aceastã a doua alternantã în istoria României postcomuniste reprezintã si o sansã pentru români, fiind de competenta lor sã se foloseascã de ocazie, asa cum au fãcut-o pânã acum alte opt tãri din fostul bloc sovietic. De asemenea, cotidianul francez a publicat un interviu cu noul presedinte al României, în care acesta a confirmat cã va pleda pentru rediscutarea unor aspecte referitoare la „Energie" si „Concurentã" deoarece guvernul actual a acceptat conditii imposibil de aplicat.
   
   

Se sparge gasca la Cotroceni

   Presedintele Ion Iliescu a fost vizibil emotionat, marti, la vernisajul expozitiei „Din fotocronica unui mandat, 2000-2004", realizatã de fotograful sãu oficial, rostindu-si discursul cu o vocea tremuratã si stãpânindu-si cu greu lacrimile. Emotiile l-au cuprins pe Ion Iliescu în timpul speech-ului Corinei Cretu, si ea vizibil impresionatã.
   Cretu a precizat cã dupã turul doi al alegerilor prezidentiale a citit pe Internet mai multe mesaje în legãturã cu scrutinul de duminicã. Ea a mentionat cã într-unul dintre ele scria cã toatã lumea vrea sã voteze candidatul perfect, dar acesta nu candideazã niciodatã. Cretu a mãrturisit cã replica ei la acest mesaj este cã Ion Iliescu nu este perfect, dar a fost „omul potrivit la locul potrivit". Ea i-a multumit lui Ion Iliescu pentru ceea ce a însemnat pentru tarã si pentru colaboratorii sãi. Tremurându-i mâinile din cauza emotiilor, Corina Cretu a mai spus cã pentru multi ani de acum încolo România nu va mai avea ocazia sã aibã un om de o asemenea decentã ca Ion Iliescu.
   Presedintele a fost invitat la microfon. Cu o voce tremuratã, el le-a multumit colaboratorilor sãi, apreciind munca oamenilor devotati, tãcuti, modesti, discreti, dãruiti, responsabili, care nu au iesit niciodatã în fatã si care au lucrat în aparatul Administratiei Prezidentiale condus de el.
   La vernisaj au fost prezenti consilierii lui Ion Iliescu si numerosi angajati ai Presedintiei.
   
   

Bush l-a felicitat telefonic pe Bãsescu

   Presedintele ales Traian Bãsescu a fost felicitat, ieri, pentru câstigarea alegerilor de cãtre omologul sãu american George W. Bush, într-o convorbire telefonicã. În timpul acesteia, care a durat câteva minute, Bãsescu l-a felicitat, la rândul sãu, pe Bush pentru victoria în alegeri. În timpul discutiei, Bush l-a asigurat cã tara noastrã este un prieten al SUA si cã va continua si va întãri relatiile SUA-România. Bãsescu a mentionat cã este si intentia lui consolidarea relatiilor cu SUA, care vor avea în România un „prieten onest". Noul presedinte al României s-a declarat, de asemenea, interesat sã întãreascã relatiile speciale cu SUA si Marea Britanie. Bãsescu a mai discutat cu George Bush despre problemele strategice de interes legate de Ucraina si Marea Neagrã. „Ati ezitat sã veniti dupã al doilea rãzboi mondial, dar nu este prea târziu nici acum si asteptãm cooperarea pentru instalarea bazelor militare în România", i-a mai spus Bãsescu liderului de la Casa Albã. Bush a evocat vizita sa în Bucuresti, atunci când l-a întâlnit si pe Traian Bãsescu. „Eram în spatele dumneavoastrã", a replicat Bãsescu, iar Bush a rãspuns: „Stãteati lângã sotia mea".
   

Felicitãri de la Washington

   Statele Unite l-au felicitat, marti, pe noul presedinte român, Traian Bãsescu, învingãtorul alegerilor prezidentiale de duminicã, transmite AFP. „Îl felicitãm pe Bãsescu pentru victoria pe care a obtinut-o si dorim continuarea unei strânse cooperãri între Statele Unite si România", a declarat purtãtorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Richard Boucher. Adversarul lui Bãsescu la alegerile prezidentiale, premierul Adrian Nãstase, „si-a recunoscut înfrângerea si credem cã acest lucru era ceea ce trebuia fãcut", a adãugat el. „În ansamblu, salutãm faptul cã aceste alegeri au fost libere si corecte si felicitãm poporul român pentru acest lucru", a subliniat Boucher. În pofida informatiilor referitoare la anumite nereguli „care trebuie sã facã obiectul unei anchete (...) nu existã informatii cã acestea puteau afecta rezultatul final" al scrutinului, a spus Boucher.
   

Prima aparitie în calitate de presedinte ales a lui Traian Bãsescu

    Împlinirea a 15 ani de la Revolutia din decembrie 1989 a fost marcatã, ieri, prin punerea pietrei de temelie a ansamblului monumental „Glorie eternã Revolutiei din decembrie 1989", prima aparitie publicã, dupã alegerile din 12 decembrie, a presedintelui în exercitiu Ion Iliescu si presedintele ales Traian Bãsescu, împreunã.
   Traian Bãsescu a venit direct de la primãrie, înaintea sefului statului în exercitiu. El a fost întâmpinat de Dumitru Honciu, seful protocolului Administratiei Prezidentiale, care l-a însotit la trecerea în revistã a gãrzii de onoare, în timp ce Ion Iliescu a venit la scurt timp, trecând si în revistã garda de onoare. Cei doi s-au îndreptat spre grupul numeros al celor prezenti la ceremonie, Rãzvan Theodorescu, Claudiu Iordache, Petre Roman, Dumitru Mazilu, Stefan Cazimir, Sergiu Nicolaescu, Adrian Severin, Gheorghe Onisoru, Bebe Ivanonivi etc.
   Autorul monumentului, Alexandru Ghildus, a declarat cã ansamblul va cuprinde piramida izbânzii, o alee formatã din busteni de stejar amintind de vechiul Pod al Mogosoaiei si o piatetã cu un zid pe care vor fi încrustate numele eroilor martiri. El a mentionat cã, potrivit promisiunii edilului sef al Capitalei, chiar de astãzi vor începe lucrãrile de asamblare, componentele fiind executate în atelierele Fondului Plastic. Celor doi presedinti, Ghildus le-a urat sã iubeascã deopotrivã arta si artistii.
   Patriarhul Teoctist a sfintit piatra de temelie aflatã pe locul marcat, pânã acum, de o simplã cruce din metal, unde se aprindeau lumânãri în memoria celor care s-au jertfit la Revolutie.
   Lucia Dumãchitã
   
   

PUR nu se ia dupã jocul de glezne al UDMR

   Vicepresedintele PUR Codrut Seres a declarat, ieri, cã amânarea de cãtre UDMR a semnãrii protocolului parlamentar cu PSD si PUR nu produce schimbãri în ceea ce priveste atitudinea umanistilor fatã de PSD, însã a adãugat cã situatia nou creatã va fi analizatã la nivelul partidului. Referitor la motivele pentru care UDMR a amânat semnarea acordului, Seres a apreciat cã cei din Uniunea maghiarã, asa cum au declarat, continuã negocierile si cu Alianta PNL-PD, dar si cu Uniunea PSD+PUR.
   

Durerile facerii

   Cine si-ar fi închipuit, dupã precedentele exercitii electorale, cã facerea guvernului se va dovedi – din punct de vedere tehnic – un lucru atât de complicat! Totul pãrea atât de simplu încât pãrintii legitimi si adoptivi ai Constitutiei recent amendate nu s-au mai obosit sã treacã în revistã situatiile ce ar putea interveni si sã indice solutiile de rezolvare, pentru ca acum sã se declanseze o adevãratã bãtãlie pe marginea interpretãrilor posibile. Este o continuare, dincolo de urne, a unei competitii ce riscã, pe zi ce trece, sã se transforme în conflict, fãrã ca pãrtile sã parã a-si aminti cã fiecare zi care trece mai adaugã o piatrã de gâtul aderãrii noastre la UE.
   Astãzi pleacã la Bruxelles o delegatie româneascã profund originalã, în care se regãsesc fostul presedinte, aproape fostul prim-ministru si viitorul titular de la Cotroceni. Nu prea se poate vorbi de echipã, diferentele de vederi între componenti fiind de-acum de notorietate. Cei trei, cãrora li se vor adãuga, probabil, încã titularii Externelor si Integrãrii, vor trebui sã prezinte noilor autoritãti europene nu doar un program clar de îndeplinire a exigentelor negociate îndelung, ci si o vointã comunã de continuare hotãrâtã a procesului de integrare. Cât de capabili vor fi cei cinci, sau câti vor fi la Bruxelles, sã dea un astfel de semnal, rãmâne de vãzut. Problema este generatã de actualele neîntelegeri dintre pãrti legate de formarea viitorului guvern. În timp ce – pe bunã dreptate – noul presedinte ar dori sã dea aceastã sarcinã formatiunii în numele cãreia a câstigat alegerile, partea adversã se agatã si ea de argumentul detinerii unei majoritãti parlamentare pe care ceilalti nu o au. Existã perspectiva previzibilã a unei „încremeniri în proiect": si anume ca Bãsescu sã insite în a mandata fosta Opozitie sã formeze un guvern pentru a cãrui majoritate aceasta nu dispune de suficiente voturi si ca majoritatea rezultatã din întelegerile dintre PSD-PUR-UDMR si minoritãti sã nu-i acorde votul de investiturã. Dacã povestea se va repeta, vom merge direct spre noi alegeri legislative – situatie din care nimeni nu pare a avea mare lucru de câstigat. Ba, din care aproape toti cei implicati ar putea sã piardã câte ceva, în favoarea marginalizatului PRM care va avea prilejul unei noi ofensive radicale la adresa neputintei celorlalti de a aduce tara pe calea guvernãrii.
   Ca în aviatie, în rãzboi, episoadele care urmeazã vor depinde de nervii combatantilor: cine va avea tãria sã-si mentinã punctele de vedere, cu riscul de a se ciocni frontal cu adversarul si cine va avea primul instinctul supravietuirii de a degaja traiectul.
    Punctul pe Y de Octavian Andronic
   
   

Rusia promite un raport amãnuntit privind tragedia de la Beslan

   Seful comisiei parlamentare de anchetã asupra luãrii de ostatici de la Beslan, Aleksandr Torsin, a promis publicarea unui raport similar celui realizat în Statele Unite în legãturã cu atentatele de la 11 septembrie 2001.
   „Trebuie sã nu avem o performantã mai slabã decât raportul american privind atentatele de la 11 septembrie", a declarat Torsin, insistând însã asupra lipsei de mijloace si de experti necesari echipei sale, spre deosebire de Comisia 11 septembrie. Torsin, care este si vicepresedintele Consiliului Federatiei (camera superioarã a Parlamentului rus, n.r.), a promis un raport complet de o mie de pagini, care ar putea fi dat publicitãtii în martie 2005. El a precizat cã este vorba despre o activitate ineditã într-o tarã în care anchetele asupra atentatelor nu sunt date publicitãtii. „Avem acces la toate datele si nu suntem supusi presiunilor" din partea fortelor de ordine. Sperãm cã raportul nostru va avea consecinte serioase", a spus oficialul citat. El a minimalizat însã problemele fortelor de ordine, ale Ministerului de Interne si FSB, apreciind cã „fiecare a fãcut totul pentru ca numãrul de victime sã fie cât mai mic". Cel putin 334 de persoane, dintre care 331 de civili, au murit în luarea de ostatici de la Beslan, revendicatã de liderul militar cecen Samil Basaiev.
   

Eurodeputatii recomandã începerea negocierilor de aderare cu Turcia

Membrii Parlamentului European s-au pronuntat, ieri, în favoarea începerii negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeanã. Decizia a fost adoptatã cu 407 voturi pentru, 262 împotrivã si 29 de abtineri. Avizul Legislativului UE reprezintã un mesaj politic mai degrabã simbolic, deoarece hotãrârea finalã va fi luatã de sefii de stat si de guvern din tãrile Uniunii Europene care se reunesc, astãzi si mâine, la Bruxelles. Raportul adoptat de Parlamentul European recomandã începerea „fãrã amânãri inutile" a negocierilor cu Ankara si nu propune nici o alternativã la aderarea Turciei, de tipul „parteneriatului privilegiat", solicitat de fortele de dreapta. Chiar dacã obiectivul este ca Turcia sã devinã membrã UE, negocierile reprezintã „un proces deschis, care nu va conduce nici a priori, nici automat la aderare", au subliniat parlamentarii.
   

Horror pe ecran si în viatã

   Multi dintre spectatori si-au pierdut cunostinta în urma intoxicãrii cu fum, deoarece o parte dintre iesirile de urgentã erau blocate. Nu s-a înregistrat moartea nici unei persoane, dar autoritãtile au anuntat cã 130 de persoane au fost rãnite, canalele de televiziune vorbind în schimb de peste 154 de victime.
   Potrivit declaratiei comandantului de politie din Istanbul, Celalettin Cerrah, „Aproximativ 130 de persoane au primit îngrijiri medicale în urma inhalãrii de fum, cinci aflându-se în stare criticã". Incendiul a izbucnit în jurul orei 21.30, în timpul unei gale organizate cu prilejul premierei unui film de groazã realizat în Turcia, „Buyu" („Farmece"), care era proiectat într-una dintre cele sapte sãli ale cinematotografului multiplex din cartierul Sisli, situat în partea europeanã a orasului. Primarul, Mustafa Sarigul, a precizat cã „ceea ce ar fi putut deveni un adevãrat dezastru a fost depãsit cu pagube materiale minore". El a adãugat cã a fost declansatã o anchetã si a acuzat „neglijenta" de care a dat dovadã conducerea cinematografului. „Lumânãrile decorative ar fi trebuit sã fie plasate în altã parte". Potrivit afirmatiei unui responsabil local, cauza izbucnirii incendiului a fost decorul de pânzã si carton, creat special pentru premiera filmului de groazã, care a luat foc de la o lumânare decorativã, amplasatã în apropiere. Numeroase echipe de pompieri si salvare au fost deplasate imediat la fata locului, reusind evacuarea rapidã a circa 1.000 de persoane. Apelul de a pãrãsi sala, luat de spectatori drept glumã Fumul a pãtruns în sãli, iar televiziunea a prezentat imagini cu scene de panicã, numerosi spectatori, printre care se numãrau si celebritãti locale si oameni de afaceri cunoscuti, fugind sau fiind transportati afarã, cu fetele înnegrite de funingine. Unii dintre ei erau în stare de soc, cu ochii în lacrimi, în timp ce altii si-au exprimat cu virulentã furia, învinovãtindu-i pe proprietarii cinematografului de incident. Martori oculari au relatat cã angajatii cinematografului le-au cerut sã iasã din clãdire la putin timp dupã ce filmul a început sã ruleze, dar majoritatea au crezut cã se face o glumã cu privire la filmul care tocmai începuse. „Priveam la film când, 10 minute mai târziu, ni s-a cerut sã iesim afarã", a spus un tânãr de 25 de ani, Hale Kaplanoz. Un alt martor a declarat cã „alarma antiincendiu a început sã sune la putin timp dupã izbucnirea focului. La un moment dat, totul era întunecat pe holuri si ni s-a fãcut foarte fricã".
   Radu Teodor Popescu
   

Luare de ostatici la Atena

    Doi indivizi înarmati au deturnat, ieri, într-o suburubie a Atenei, un autobuz în care se aflau 27 de oameni. Soferul si alte douã persoane au reusit sã fugã înainte ca atacatorii sã preia controlul asupra vehiculului. Teroristii au cerut un milion de euro si un alt sofer pentru a-i transporta pânã la aeroportul din capitala Greciei, de unde intentionau sã ia un avion cu destinatia Rusia.
    În jurul orei 06.00., cei doi bãrbati, despre care politia greacã avea informatii cã sunt albanezi, s-au urcat în autobuz la statia Pikermi, situatã între Maraton si Atena. Imediat s-au auzit câteva focuri, iar draperiile au fost trase si nu s-a mai stiut nimic de soarta ostaticilor timp de aproape sase ore.
   Dupã ora 11.00, când vehiculul era înconjurat de importante forte de ordine, agresorii au eliberat cinci ostatici, trei femei si doi bãrbati. Unul dintre acestia a iesit primul pe usa soferului si a fost imediat preluat de cadrele medicale sosite la fata locului. Din cauzã cã bãrbatul – în vârstã de 55 de ani – avea probleme cardiace, politia si presa nu au putut afla prea multe de la el în legãturã cu identitatea si revendicãrile teroristilor. Însã o femeie aflatã în autobuz a oferit televiziunii nationale elene câteva amãnunte despre ei, prin intermediul unui telefon mobil. „Au arme, au dinamitã. De îndatã ce va veni un sofer care sã-i ducã la aeroport, vor elibera toate femeile. Nu ne-au fãcut nici un rãu pânã acum, dar nu stiu ce se va întâmpla mai târziu, deoarece atât ei, cât si noi suntem foarte, foarte nervosi", sustinea Stella Matara.
   Spre searã, atacatorii au eliberat alte sapte persoane, dupã discutiile avute cu negociatorii greci si cu ambasadorul albanez la Atena. La închiderea editiei, autoritãtile elene continuau sã depunã eforturi pentru salvarea celor 12 ostatici rãmasi în autobuz.
   Premierul grec, Costas Karamanlis, si-a amânat plecarea la summitul UE de la Bruxelles, iar în zona în care se afla vehiculul sosiserã si diplomati rusi, deoarece unele dintre persoanele eliberate sustineau cã teroristii sunt cetãteni ai Federatiei Ruse. Ceea ce nici presa si nici politia nu au putut afla este dacã au actionat pe cont propriu sau în numele unei grupãri teroriste.
   Grecia a mai fost confruntatã cu astfel de incidente în urmã cu cinci ani. La 28 mai 1999, un albanez a deturnat un autobuz si a sechestrat soferul si opt pasageri. El a reusit sã iasã din Grecia si sã ajungã în tara sa natalã, dar a fost împuscat mortal de fortele de ordine în apropiere de Tirana. Din pãcate, în schimbul de focuri si-a pierdut viata si un ostatic.
   Un alt albanez a fost ucis pe 14 iulie 1999, tot dupã ce preluase controlul unui autobuz cu care se îndrepta spre Albania.
   Prin clipe de cosmar pe teritoriul Greciei au trecut si 33 de turisti japonezi.
   Pe 4 noiembrie 2003, ei au fost luati ostatici de un bãrbat înarmat, dar au scãpat cu viatã dupã ce acesta s-a sinucis.
    Dan Stancu
   
   

Apar noi dovezi privind abuzurile comise de SUA în Irak

   Noi documente ale armatei SUA, date publicitãtii marti, indicã faptul cã militarii americani au comis numeroase abuzuri asupra detinutilor irakieni, simulând chiar executia unor minori acuzati de furt. Documentele au fost obtinute prin decizie judiciarã, la solicitarea American Civil Liberties Union (ACLU), o organizatie pentru apãrarea drepturilor omului.
   Unii dintre militarii care au maltratat detinuti au fost sanctionati, însã alte cazuri de acest gen au fost clasate de cãtre autoritãtile militare. Potrivit ACLU, documentele demonstreazã cã abuzurile erau o practicã obisnuitã. În perioada 1 iunie – 6 iulie 2003, patru puscasi marini americani au fost implicati într-un simulacru de executie care a vizat patru minori suspectati de furt. Potrivit Directiei pentru Anchete Interne a Marinei (NCIS), militarii americani i-au obligat pe tinerii irakieni sã îngenuncheze în fata a douã gropi, iar apoi au deschis focul în directia lor, fãrã a avea însã intentia de a-i împusca. Doi dintre militarii implicati au fost gãsiti vinovati si condamnati la câte 30 de zile de muncã fortatã. Al treilea a fost degradat, iar al patrulea a fost achitat.
   Într-un alt caz, cinci puscasi marini au fost acuzati cã, în aprilie 2004, i-au administrat unui detinut irakian socuri electrice.