Raportul SRI, pe ultima sutã de metri a actualului Parlament

    SRI s-a adresat PNA, în cursul acestui an, în 166 de cazuri ca urmare a informatiilor culese în domeniul sigurantei nationale, a declarat, ieri, agentiei Mediafax, presedintele Comisiei de control al SRI, Ion Stan.
    Directorul SRI, Radu Timofte si membrii Biroului Executiv al SRI au depus si prezentat la comisia parlamentarã raportul de activitate pe anul în curs, respectiv pe perioada 1 ianuarie – 1 noiembrie 2004.
   Ion Stan a spus cã directorul SRI s-a referit la situatia operativã si la principalele amenintãri la adresa sigurantei nationale, precizând cã, din totalul amenintãrilor, ponderea este detinutã de amenintãrile transfrontaliere si cele care vizeazã criminalitatea economico-financiarã. În acest scop, serviciul de informatii a creat dispozitive de monitorizare prin care a reusit sã tinã sub control situatia operativã. SRI a transmis beneficiarilor legali peste 5.000 de documente de informare, a arãtat presedintele comisiei. Din datele prezentate a reiesit cã, în activitatea de culegere a informatiilor, SRI a recurs la folosirea mandatelor doar „în cazuri extreme"; prin comparatie cu perioada similarã a anului trecut, numãrul mandatelor solicitate s-a redus cu 43%. Valorificarea informatiilor în domeniul sigurantei nationale a condus la sesizarea PNA – în cele 166 de cazuri –, precum si a altor organe de cercetare.
   SRI nu detine date din care sã rezulte cã anumite firme au sustinut financiar activitãti de naturã teroristã, a mai precizat Ion Stan. Membrii comisiei au analizat evolutia executiei bugetare pe anul în curs, care aratã cã serviciul are asigurate resurse financiare pentru desfãsurarea activitãtii în „conditii normale".
   În prezenta conducerii SRI, Comisia parlamentarã a discutat si bugetul alocat SRI pentru anul 2005, care este de 7000 miliarde lei, adicã înregistreazã o crestere de 17% fatã de anul 2004.
   Reprezentantii SRI au arãtat cã suma alocatã anul viitor „nu asigurã o acoperire a tuturor activitãtilor noi", pe care SRI le-a primit prin deciziiile CSAT, dar si-au manifestat speranta cã rectificarea bugetarã de anul viitor va duce la acoperirea tuturor cheltuielilor.
   În ceea ce priveste actuala perioadã de campanie electoralã, directorul SRI a precizat cã „serviciul îsi va pãstra echidistanta si nu se va implica în activitãti de sustinere a vreunei formatiuni politice, respectându-si statutul profesional de a fi în slujba natiunii, nu a unor interese politice", a precizat Ion Stan.
   
   

Votul românilor din strãinãtate, preocuparea Ministerului de Externe

   Directorul general al Directiei Afaceri Consulare din MAE, Cristian Gaginsky, a declarat, ieri, cã ministerul a luat toate mãsurile pentru organizarea alegerilor în strãinãtate si pentru accesul cât mai larg la vot al cetãtenilor români.
   Scrutinurile din noiembrie si decembrie se vor desfãsura în 137 sectii de votare din 90 de tãri, la ambasade si consulate generale (115 sectii de vot) si în 22 de sectii la consulate onorifice. Oficialul MAE a aproximat cã în afara tãrii se aflã, pe duratã mai lungã, între 1-2 milioane români. Cât despre numãrul buletinelor de vot care se vor trimite peste granite, în prezent sunt contabilizate cererile venite de la misiunile diplomatice. Buletinele de vot vor ajunge în cele 90 de tãri prin curier diplomatic sau prin DHL, a precizat secretarul de stat în MAE, Ferdinand Naghi, la fel procedându-se si pentru documentele de constatare a rezultatului votului. Pentru militarii români aflati în misiune în afara tãrii, sectiile de votare vor fi organizate de cãtre MApN, MAE urmând sã transmitã buletinele de vot necesare la misiunile diplomatice ale României din statele respective. Cu exceptia Afganistanului, unde – neexistând reprezentantã diplomaticã a României – buletinele vor fi duse cu un zbor special efectuat de MApN. Oficialul MAE a recunoscut cã vor exista întârzieri în centralizarea voturilor venite din strãinãtate datoritã diferentei de fus orar. La alegerile din 2000, numãrul voturilor valabil exprimate de cãtre românii aflati în strãinãtate a fost în jur de numai 70.000. Naghi a mai precizat cã partidele politice, aliantele politice si electorale au fost informate ca pânã pe 10 noiembrie sã trimitã lista cu persoanele desemnate drept observatori la alegeri, cheltuielile urmând sã fie suportate de cãtre acestea. De asemenea, vor fi precizate numele persoanelor propuse de partidele parlamentare pentru a fi incluse pe lista din care presedintele BEC va stabili, prin tragere la sorti, pe cei doi membri ai fiecãrui birou electoral al sectiilor de vot din strãinãtate. (L. Dumãchitã)
   

PNA investigheazã sesizãrile SRI privind fapte de coruptie

Parchetul National Anticoruptie (PNA) investigheazã sesizãrile Serviciului Român de Informatii (SRI) doar în ce priveste comiterea unor fapte de coruptie, în conformitate cu competenta specificã a PNA, celelalte fiind remise altor institutii. „Într-un mare numãr de cauze informatiile primite de la SRI au fost de naturã sã sprijine procurorii în investigarea unor cazuri de coruptie si în trimiterea în judecatã a unor persoane pentru acest gen de infractiuni", a declarat, ieri, pentru Mediafax, procurorul-sef Alexandru Chiciu din cadrul PNA. Potrivit sursei citate, în acest moment, sunt derulate operatiuni complexe de cãtre procurorii anticoruptie în baza unor informatii primite de la SRI.
   

Functionar al Ambasadei Coreei, prins la volan sub influenta alcoolului

   Un functionar din cadrul Ambasadei Republicii Coreea la Bucuresti a fost prins conducând bãut, fiind blocat de un echipaj de la Politia Rutierã dupã ce a ignorat semnalul de a trage pe dreapta. Echipajul de la Brigada Politiei Rutiere, aflat în intersectia strãzii Nicolae Caranfil cu soseaua Pipera, i-a fãcut semn sã opreascã soferului unui autoturism de teren marca Ssang Yong, informeazã Politia Capitalei. Soferul a ignorat semnalul politistilor si si-a continuat drumul spre bulevardul Aviatorilor, iar echipajul a plecat în urmãrirea masinii, reusind sã o blocheze.
   Agentii au constatat cã soferul este cetãtean sud-coreean, functionar în cadrul Ambasadei Republicii Coreea la Bucuresti. Pentru cã, în timp ce-i verificau actele, politistii au constatat cã soferul mirosea puternic a alcool, l-au testat cu aparatul etilotest, care a indicat 0,57 mg/l de alcool pur în aerul expirat. Coreeanul a solicitat telefonic un translator, care a sosit în scurt timp la fata locului. În prezenta translatorului si a unui martor asistent, sud-coreeanului i-au fost luate probe de sânge, la Spitalul Clinic de Urgentã Floreasca. În momentul în care agentii au vrut sã plece cãtre Institutul National de Medicinã Legalã „Mina Minovici" pentru predarea probelor, translatorul s-a aruncat în fata masinii echipajului, strigând cã Politia vrea sã falsifice probele prelevate de la sofer. Politistul aflat la volan a oprit brusc masina, iar translatorul a sãrit la unul dintre politisti pentru a-l scoate din masinã, rupându-i vesta reflectorizantã, sustine Politia Capitalei. Translatorul si soferul prins bãut, cât si martorii, au fost condusi la sediul Brigãzii de Politie Rutierã, unde au fost audiati. Functionarul ambasadei este cercetat pentru conducere sub influenta bãuturilor alcoolice.
   
   

Televiziunile se declarã dispuse la spectacol electoral. Rãmâne sã vrea si protagonistii

   Consiliul National al Audiovizualului considerã viabilã propunerea de a se organiza dezbateri electorale cu candidatii la presedintie care sã fie difuzate în timp real de toate posturile de radio si televiziune interesate, dupã modelul american. Membrii CNA au fãcut aceste afirmatii în cadrul unei întâlniri organizate ieri cu directorii de stiri ai celor mai importante posturi de radio si televiziune.
   Ralu Filip, presedintele Consiliului National al Audiovizualului, a fost de pãrere cã o astfel de emisiune ar avea parte de cea mai mare promovare cu putintã, în acest fel asigurându-se alegãtorilor informatia de care au nevoie în campanie. De asemenea, CNA a propus ca aceastã emisiune de dezbatere sã se desfãsoare în Aula Facultãtii de Drept din Bucuresti. Cu toate acestea, reprezentantii programelor de televiziune au fost de pãrere cã astfel de emisiuni nu pot fi realizate în România pentru cã televiziunile nu ar cãdea de acord asupra conditiilor, pentru cã nu s-ar gãsi un moderator potrivit sau pentru cã partidele nu ar accepta sã primeascã sfaturi si propuneri referitoare la modul de organizare al campaniei electorale.
   
   

Judecãtoarea Simona Lungu a jucat în filmul erotic

    Expertii Institutului National de Expertize Criminalistice (INEC) din Ministerul Justitiei o indicã pe judecãtoarea Simona Lungu drept protagonistã a unui film erotic, concluzie cunoscutã si de magistrat, care invocã însã existenta în raport a unor detalii ce ar pune rezultatul sub semnul întrebãrii.
    Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dan Lupascu, a declarat jurnalistilor, ieri, cã raportul INEC în care se aratã cã judecãtoarea Lungu este protagonista filmului erotic a fost transmis CSM, care va pune în discutie cazul magistratului în sedinta de joi.
   „Concluzia raportului este defavorabilã judecãtoarei, din pãcate", a afirmat Lupascu, subliniind cã nu are elemente care sã-l facã sã creadã cã „expertul criminalist este neprofesionist".
   Simona Lungu – asteptatã, ieri dimineatã, la Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti – a ajuns la sediul institutiei la ora 13.40. Judecãtoarea a declarat presei cã raportul INEC o indicã pe ea ca protagonistã a filmului erotic, însã cu anumite amendamente. Lungu a arãtat cã în raport se face referire la unele chestiuni contestabile – detalii cum ar fi machiajul, lumina, distanta de camera de filmat – care pot arunca o umbrã de dubiu asupra concluziei expertilor.
   Caseta a fost expertizatã de criminalistii de la INEC, care au apreciat cã este vorba despre un original si nu despre un material video contrafãcut.
   Colegiul de conducere al CAB va trebui sã înainteze Consiliului Superior al Magistraturii propuneri în baza cãrora acest for va decide asupra modului în care va fi sanctionatã judecãtoarea.
   Judecãtoarea Lungu a cerut sã se supunã expertizei fãcute de criminalisti în ideea cã va demonstra astfel cã – asa cum a sustinut în repetate rânduri – persoana care apare în pelicula eroticã „Secretele seductiei" nu este ea, ci o altã femeie. Expertiza a fost cerutã si de CSM, care face propria verificare în acest caz.
   Judecãtoarea ar putea fi sanctionatã indiferent de ce spune expertiza realizatã de INEC, întrucât verificãrile fãcute de inspectori au scos la ivealã aspecte incompatibile cu statutul de magistrat. Astfel, ea ar fi avut legãturi cu persoane cercetate penal din cadrul MISA. În plus, Lungu nu si-a fãcut publicã averea si, implicit, nici faptul cã ar participa la actionariatul unei societãti din Piatra-Neamt. Potrivit unor surse din Magistraturã, judecãtoarea – care si-a elaborat lucrarea de diplomã în domeniul criminalitãtii informationale – ar detine actiuni la o societate specializatã în distribuirea de casete si CD-uri.
   Simona Lungu este martor într-unul dintre cazurile referitoare la gruparea yoghinã MISA aflate în cercetare la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti. La un moment dat, judecãtoarea Lungu avea domiciliul la una dintre adresele la care functionau ashram-uri MISA si care fuseserã perchezitionate de autoritãti, la jumãtatea lunii martie, în cadrul anchetei în cazul Gregorian Bivolaru.
   Magistratul practicã yoga din anul doi de facultate, Lungu sustinând cã a fãcut aceste „cursuri de filosofie" împreunã cu mama ei si cã nu este membrã a Miscãrii de Integrare Spiritualã în Absolut (MISA).
   Seful CSM, Dan Lupascu, a mai afirmat cã va solicita Parchetului sã i se comunice dacã mai existã cazuri în care sunt implicati magistrati, similare cu cel al judecãtoarei Lungu. Dan Lupascu a arãtat cã justitia îsi face curãtenie în propria-i ogradã, iar cei care „nu meritã sã exercite aceastã înaltã profesie" trebuie sã înteleagã cã nu au ce cãuta în acest corp.
   
   

Ion Ion Tiriac confruntat cu Robert Sandu în dosarul Cocaina

   Ion Ion Tiriac si Ileana Lazariuc au fost audiati, din nou, ieri, în dosarul Cocaina. Cei doi au fost chemati la Parchetul General pentru o confruntare cu Robert Mircea Sandu, nepotul presedintelui Federatiei Române de Fotbal. În acest dosar, Robert Mircea Sandu a fost deja trimis în judecatã, în timp ce Ion Ion Tiriac si Ileana Lazariuc sunt cercetati în stare de libertate. Ei sunt acuzati de consum de droguri si punerea la dispozitie a casei în vederea consumului de substante interzise. Fiul lui Ion Tiriac a declarat cã a venit la aceastã confruntare pentru a se afla adevãrul.
   

AVAS preia obligatiile BCR în procesele legate de Bancorex

    Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (succesorul APAPS) se subrogã în drepturile si obligatiile Bãncii Comerciale Române rezultate din activitatea desfãsuratã de Bancorex pânã la data radierii din Registrul Comertului si va reprezenta statul în toate procesele legate de fosta bancã de comert exterior.
    Decizia a fost reglementatã printr-o ordonantã de urgentã aprobatã în sedinta Guvernului de sãptãmâna trecutã.
   În actul normativ se precizeazã cã sumele de platã stabilite în sarcina BCR sau a AVAS vor fi suportate din bugetul de venituri si cheltuieli al Autoritãtii si vor fi recuperate prin executarea garantiilor statului la Bancorex.
   OU 18/2004, prin care se reglementau si unele probleme juridice determinate de fuziunea prin absorbtie a BCR cu fosta Bancã Românã de Comert Exterior Bancorex, prevedea cã statul va garanta în continuare toate rãspunderile, inclusiv daunele directe si indirecte, rezultate din sau în legãturã cu litigiile determinate de activitatea acestei bãnci.
   În iunie 2003, Guvernul a decis, printr-o ordonantã de urgentã, cã sumele care fac obiectul litigiilor în care Banca Comercialã Românã este parte, rezultate din activitatea Bancorex, vor fi garantate irevocabil si neconditionat în numele si în contul statului, în favoarea BCR.
   Sumele solicitate în litigiile înregistrate în urma activitãtii Bancorex se ridicau, la jumãtatea anului trecut, la 266 miliarde lei si 132 milioane dolari.
   Procesul de fuziune prin absorbtie a Bancorex de cãtre Banca Comercialã Românã a început în prima parte a anului 1999, ca solutie de salvare a Bancorex, cea mai mare bancã de la acea vreme.
   
   

Microsoft România va realiza produse software pentru sistemul e-guvernare

    Microsoft România a semnat cu Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGCTI) un contract în valoare de 25,45 miliarde lei pentru realizarea de produse software destinate dezvoltãrii solutiei e-guvernare, au declarat agentiei Mediafax surse din piata de profil. Acordul a fost încheiat la jumãtatea lunii octombrie, iar aplicatiile urmeazã sã fie livrate în termen de 3 luni de la data intrãrii în vigoare.
   Portalul Internet e-guvernare este definit ca un unic punct de acces la servicii si informatii publice de interes atât pentru persoane fizice, cât si pentru cele juridice.
   Sectiunea de formulare on-line permite descãrcarea tipizatelor utilizate în relatia cu diferite institutii publice, în timp ce sectiunea de servicii on-line presupune completarea prin intermediul Internetului a unui circuit al formularelor.
   De asemenea, IGCTI a mai semnat un contract cu firma Total Technologies pentru instalarea si configurarea de produse software în vederea implementãrii unui Sistem Integrat de Management al Formularelor Electronice. Valoarea contractului este de aproape 3,6 miliarde lei.
   
   

Americanii îsi aleg azi presedintele

   Americanii sunt asteptati astãzi la urne pentru a-si alege presedintele. Bãtãlia pentru Casa Albã se dã între actualul presedinte, republicanul George W. Bush, democratul John Kerry si independentul Ralph Nader. Acestea sunt primele alegeri care au loc dupã atentatele de la 11 septembrie 2001, tragedie care i-a marcat pe americani si a fãcut ca actuala campanie elctoralã, ale cãrei costuri au depãsit un miliard de dolari, sã se concentreze pe lupta împotriva terorismului. Iar una dintre promisiunile candidatilor a fost cã, dacã vor fi alesi, vor face din America o tarã mai sigurã si mai puternicã.
   Cu doar 36 de ore înainte de scrutin, sondajele de opinie arãtau cã principalii candidati, George W. Bush si John Kerry, se aflã la egalitate, ambii fiind cotati cu 48 de procente în sase state-cheie. Al treilea candidat, Ralph Nader, era cotat cu doar douã procente. Ieri, în ultima zi a campaniei, favoritii s-au aflat în douã dintre statele-cheie, Ohio si Florida, care, alãturi de Wisconsin, Iowa sau New Mexico, sunt considerate extrem de importante pentru acest scrutin. Dacã în ultimele zile ale campaniei Bush si Kerry si-au axat discursurile pe o serie de probleme interne, pe ultima sutã de metri ei au reluat tema preferatã a americanilor – securitatea tãrii si lupta împotriva terorismului. Acest subiect a revenit în actualitate în urma difuzãrii, la finele sãptãmânii trecute, a unui mesaj adresat direct americanilor de liderul al-Qaeda, Osama ben Laden. De altfel, terorismul si Irakul au dominat clar campania, prima în decurs de 30 de ani care are loc în timp ce soldatii americani sunt angajati într-un rãzboi în afara granitelor tãrii. În plus, atacurile din 11 septembrie 2001 au devenit tema obsedantã, candidatii afisându-si calitãtile de comandanti supremi. John Kerry, care a sustinut invazia din Irak, a promis cã va combate terorismul, subliniind, însã importanta deosebitã a câstigãrii încrederii comunitãtii internationale dupã invazia din Irak. Democratul îl acuzã pe Bush cã a exagerat informatiile privind pericolul irakian. Bush, hotãrât sã meargã mai departe cu lupta împotriva terorismuului, este convins si acum cã rãzboiul din Irak a fost justificat întrucât Saddam dorea sã fabrice arme de distrugere în masã si putea vinde informatii teroristilor.
   Luciana Pop
   

Bush – un mandat sub semnul rãzboiului

    Bush este cel mai mare dintre cei sase copii ai pãrintilor sãi si a fost afectat de moartea uneia dintre surorile sale, însã acest lucru nu l-a împiedicat sã evolueze si sã ajungã, în cele din urmã, „presedintele de rãzboi" al SUA. George Bush – tatãl, sotia sa, Barbara, George W. Bush – nãscut la 6 iulie 1946 –, fratii sãi, Jeb, Neil si Marvin, si sora lor, Doro, si-au petrecut viata între statul Texas si nord-estul Americii. George W. Bush a urmat traiectoria clasicã a unui copil provenit dintr-o familie bogatã. El a intrat la prestigioasa universitate Yale în 1964, unde a lãsat impresia unui student dezinteresat de materiile predate.
   Dupã ce a absolvit universitatea, Bush a fãcut tot posibilul pentru a scãpa de rãzboiul din Vietnam, motiv pentru care s-a înrolat, în 1970, în Garda Nationalã din Texas, unde s-a antrenat pentru a deveni pilot militar. Adversarii sãi îl acuzã cã nu si-a finalizat stagiul militar dupã ce a obtinut un transfer în statul Alabama.
   Esecurile în afaceri îl determinã însã sã-si încerce sansele în viata politicã, devenind membru al Partidului Republican. El se prezintã, în 1978, la alegerile dintr-o circumscriptie din Texas, unde este învins. Urmare a lipsei de succes pe plan profesional, Bush începe sã bea si sã organizeze numeroase petreceri pentru prieteni.
   În 1986, viata sa se schimbã, dupã ce ia decizia sã nu se mai atingã de alcool si dupã ce se converteste la evanghelism. Dupã câtiva ani, Bush recupereazã timpul pierdut si cumpãrã, împreunã cu prietenii, echipa de baseball Texas Rangers, câstigând primele milioane de dolari si fãcându-si prieteni în lumea oamenilor de afaceri.
   În 1992, tatãl sãu este învins în alegeri de democratul Bill Clinton, însã George W. Bush si fratele lui, Jeb, sunt gata sã preia stafeta. Actualul presedinte ajunge guvernator al Texasului în 1994, în timp ce mezinul ocupã acelasi post în Florida.
   Succesul pe care îl are programul sãu politic îl transformã în candidatul ideal al republicanilor în cursa pentru Casa Albã în 2000. Necunoscut publicului, el face o campanie electoralã de exceptie împotriva vicepresedintelui democrat Al Gore. În ziua alegerilor obtine mai putine voturi însã, dupã o lungã luptã juridicã, el câstigã voturile din Florida, stat administrat de fratele sãu.
   De la atentatele de la 11 septembrie 2001, Bush se transformã într-un „presedinte de rãzboi", care promite rãzbunare americanilor. Popularitatea lui urcã la cote fãrã precedent si obtine sprijin international pentru interventia militarã din Afganistan.
   
   

Kerry – eroul din Vietnam care a dat peste cap toate pronosticurile

   La începutul acestui an, John Kerry, care si-a disputat, alãturi de alti opt candidati, nominalizarea Partidului Democrat în cursa pentru Casa Albã, în cadrul alegerilor preliminare ale acestei formatiuni, era cotat cu foarte putine sanse, rãsturnând ulterior toate pronosticurile analistilor. De altfel, el nu era considerat un câstigãtor nici în 1996, când s-a înscris, în Massachusetts, în cursa pentru postul de senator, însã populatia din acest stat a fost uimitã de evolutia sa ulterioarã. Kerry s-a nãscut în Massachusetts, într-o familie aristocratã, pe 11 decembrie 1943. Tatãl sãu a fost diplomat, iar mama sa un membru al influentei familii Forbes. El si-a petrecut primii ani la mai multe scoli de elitã si în numeroase vacante în Franta. Dupã ce a studiat la Universitatea Yale, în 1966, s-a înrolat voluntar pentru rãsboiul din Vietnam. În prima sa misiune a fost tinut departe de front, dar a doua a fost mult mai periculoasã. Rãnit de trei ori, Kerry a primit o serie de decoratii, devenind erou al rãzboiului din Vietnam. Reîntors de pe front, el s-a aliat campaniei anti-rãzboi, participând la numeroase manifestatii pacifiste. În 1982, dupã mai multe esecuri politice, a fost ales viceguvernator de Masachusetts, iar dupã trei ani avea sã devinã senator al acestui stat. În ianuarie 2004, John Kerry, apreciat de multi ca o personalitate de centru-stânga, i-a surprins pe observatori prin victoria înregistratã în cadrul alegerilor preliminare din Partidul Democrat împotriva lui Howard Dean, care era cotat cu cele mai multe sanse de a deveni rivalul lui Bush la scrutinul din 2 noiembrie. Unul câte unul, rivalii sãi din Partidul Democrat au fost eliminati din cursã, iar John Kerry a devenit candidatul democratilor la Casa Albã. Kerry a fost desemnat oficial drept candidat la alegerile prezidentiale la finele lunii iulie, în timpul Conventiei Partidului Democrat. (L.P.)
   

Laura Bush, ex-democrata devenitã republicanã

Aflatã în urmã cu patru ani în rolul de sotie modestã, surâzãtoare si retrasã, Laura Bush, în vârstã de 57 de ani, s-a transformat într-o Primã Doamnã popularã, consideratã drept forta calmã din spatele presedintelui american. Fostã democratã, devenitã republicanã prin cãsãtorie, Laura Bush face „o impresie favorabilã" pentru 74% dintre americani, conform unui recent sondaj USA Today. Nãscutã la 4 noiembrie 1946 într-un orãsel din Texas, Laura Bush este singura fiicã a unui contabil si a unei casnice. Ea a locuit mult timp în aceeasi regiune ca si sotul ei si a frecventat chiar acelasi liceu, dar ei s-au întâlnit abia în 1977, cu ocazia unei petreceri. Dupã câteva luni, cei doi s-au cãsãtorit. Bibliotecarã si învãtãtoare, practic ea nu a mai lucrat de atunci, ocupându-se cu cresterea celor douã gemene ale familiei, Jenna si Barbara. Laura Bush a afirmat cã, în cazul în care sotul sãu va fi reales, îsi doreste foarte mult sã continue sã lucreze pentru femeile din Afganistan.
   

Viceguvernatorul Bagdadului a fost asasinat

   Viceguvernatorul orasului Bagdad a fost ucis de persoane înarmate neidentificate, ieri dimineatã, în cartierul Dora, a anuntat purtãtorul de cuvânt al Ministerului irakian de Interne. „Hassan Kamel Abdel Fattah se afla la bordul masinii sale si se deplasa spre serviciu, luni, la ora localã 07.45, în momentul în care a fost tinta unor tiruri de armã lansate de persoane neidentificate", a declarat colonelul Adnan Abdelrahman. Douã dintre gãrzile de corp ale viceguvernatorului au fost rãnite în atentatul care a avut loc în apropierea resedintei sale din capitala Irakului.
   Gruparea islamistã Ansar al-Sunna, care are legãturi cu reteaua teroristã al-Qaeda, a revendicat asasinarea guvernatorului. „Bravii vostri frati din Ansar al-Sunna au aplicat judecata lui Allah, asasinându-i pe ereticul Hatem Kamel Abdel Fattah, pe soferul si pe gãrzile acestuia", se aratã în comunicatul „departamentului militar al Armatei Ansar al-Sunna". Prezentându-se drept o aliantã de organizatii islamiste, gruparea a comis numeroase atentate în Irak, inclusiv atacurile din februarie împotriva etnicilor kurzi din Erbil, soldate cu peste o sutã de morti.
   
   

Teresa Heinz Kerry, o nonconformistã

    Teresa Heinz Kerry ar putea deveni, la cei 66 de ani ai sãi, cu o avere imensã si o atitudine cosmopolitã, o Primã Doamnã insolitã, în cazul în care sotul ei, John Kerry, va obtine victoria în cursa pentru Casa Albã.
   Numele ei, Teresa Thierstein Simoes-Ferreira Heinz Kerry, atestã traseul extraordinar al femeii nãscute la 5 octombrie 1938, în Mozambic, pe atunci colonie portughezã. Ea recunoaste cã nu este decât „un amestec de câte un pic din fiecare", vorbeste curent cinci limbi, si-a petrecut copilãria si tineretea în Africa si în Europa, devenind apoi mamã exemplarã, într-o perioadã de 25 de ani petrecutã în America, alãturi de un bogat mostenitor din industria agroalimentarã.
   La 66 de ani – vârstã la care spune cu plãcere cã „nu primesti ordine de la nimeni" – Teresa Heinz Kerry ar putea fi cea mai în vârstã Primã Doamnã venitã la Casa Albã si a doua nãscutã în strãinãtate, dupã Louisa Adams.
   Micã de staturã, având pãrul buclat, îmbrãcatã sofisticat, dar fãrã rafinament excesiv, ea cultivã naturalul. Alãturi de Kerry, cu care este mãritatã de aproape zece ani, formeazã un cuplu solid si plin de afectiune. Dar ea recunoaste în mod public cã a avut o altã viatã înainte de a se cãsãtori cu el si face deseori referiri la primul ei sot, John Heinz, mort într-un accident de avion în 1991.
   Aceastã independentã, cãreia i se alãturã spontaneitatea si un mod franc de a vorbi despre subiecte care merg de la protectia mediului la medicina naturistã, i-a adus multe critici. Sondajele indicã faptul cã este mai putin popularã decât Laura Bush, a cãrei atitudine este mult mai conventionalã.
   
   

Dick Cheney, mentorul lui Bush

   Dick Cheney, în vârstã de 63 de ani, candidatul republican la functia de vicepresedinte, este adevãratul mentor al presedintelui George W. Bush. Principal sustinãtor al rãzboiului lansat în martie 2003 împotriva Irakului, Cheney nu are regrete, desi arsenalul de arme de distrugere în masã – invocat de Statele Unite drept argument pentru înlãturarea de la putere a regimului de la Bagdad – nu a fost gãsit. Cheney si-a asumat un rol din ce în ce mai important în echipa instalatã în 2000 la Casa Albã. El este cel care a preluat, din Washington, comanda operatiunilor în primele ore de dupã atentatele de la 11 septembrie, când Bush se afla în afara capitalei federale. Dintre toti vicepresedintii din istoria Statelor Unite, Cheney este cel mai influent. Pe baza experientei sale de secretar al Apãrãrii în timpul primului rãzboi din Golf, s-a implicat, alãturi de Donald Rumsfeld, în planificarea campaniei împotriva lui Saddam Hussein.
   

John Edwards, întruchiparea visului american

   Provenit dintr-un mediu muncitoresc din sudul Statelor Unite si devenit avocat milionar si apoi senator, candidatul democrat pentru functia de vicepresedinte, John Edwards, nãscut la 10 iunie 1953, este întruchiparea visului american. De un optimism iesit din comun, John Edwards si-a asumat cu brio rolul de locotenent al lui John Kerry. Cei doi, adversari la alegerile preliminare, sunt complementari – Edwards a intrat în politicã de doar sase ani, în timp ce Kerry are o experientã de peste 30 de ani; dacã primul este fiul unui muncitor, cel de-al doilea este fiu de diplomat; Edwards este sarmant, în timp ce Kerry afiseazã permanent o minã serioasã. În cursul dezbaterii cu actualul vicepresedinte, Dick Cheney, el a reusit sã îmbine o imagine surâzãtoare cu o bunã cunoastere a temelor abordate, devenind credibil în calitate de posibil vicepresedinte.
   

480 de mandate disputate la alegerile legislative

    Alegãtorii americani vor desemna astãzi si cei 435 de membri ai Camerei Reprezentantilor, precum si 34 dintre cei 100 de senatori si 11 guvernatori din 50. În momentul de fatã, mandatele din cele douã Camere si posturile de guvernator sunt împãrtite astfel:
   Camera Reprezentantilor: Partidul Republican – 227 de mandate; Partidul Democrat – 205 mandate; Independenti: un mandat; Locuri vacante: douã
   Total: 435
   Senat (34 de mandate disputate) Partidul Republican – 51 de mandate; Partidul Democrat: 48 mandate; Independenti: un mandat
   Total: 100
   Guvernatori (11 posturi disputate) Partidul Republican – 28 de mandate; Partidul Democrat: 22 mandate
   Total: 50
   
   

Atentat cu bombã într-o piatã centralã din Tel Aviv

    Un terorist sinucigas palestinian a detonat, ieri, într-o piatã din Tel Aviv, o bombã de aproximativ cinci kilograme, ucigând sase israelieni si rãnind alti 35. Atentatul s-a produs la o sãptãmânã dupã ce Knessetul a adoptat planul premierului Ariel Sharon de retragere din Fâsia Gaza si a fost revendicat de Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei.
    Potrivit unui comunicat al organizatiei citate, atacul din piata Carmel a fost comis de un tânãr în vârstã de doar 20 de ani. Acesta se numea Amer al-Fahr si era originar dintr-o tabãrã de refugiati situatã în apropierea orasului Nablus.
   Atentatul de ieri a fost condamnat de liderul palestinian Yasser Arafat, în prezent internat într-un spital militar din Paris.
   Prin intermediul consilierului Nabil Abu Rudeina, acesta a cerut palestinienilor si israelienilor sã înceteze atacurile reciproce.
   Mesajul sãu a fost întãrit de negociatorul palestinian Saeb Erekat. „Cerem comunitãtii internationale sã depunã toate eforturile posibile pentru a revigora procesul de pace între israelieni si palestinieni, care reprezintã singura modalitate de a pune capãt violentelor", a declarat Erekat, la scurt timp dupã incidentul de la Tel Aviv.
   Pe de altã parte, Ministerul israelian de Externe si trimisul Natiunilor Unite în Orientul Mijlociu, Terje Roed-Larsen, au cerut oficialilor palestinieni sã ia mãsuri drastice împotriva militantilor islamisti care comit atacuri teroriste.
   Israelul si-a declarat disponibilitatea de a negocia cu o nouã conducere palestinianã, cu conditia ca aceasta sã lupte împotriva terorismului. „Dacã existã o nouã conducere palestinianã serioasã, si responsabilã, este posibil sã reluãm negocierile referitoare la «foaia de parcurs» (planul international de pace pentru Orientul Mijlociu, n.r.)", a declarat premierul Ariel Sharon în cursul reuniunii sãptãmânale a Cabinetului sãu. El a reafirmat cã tara sa solicitã neutralizarea grupãrilor armate si stoparea atentatelor, promitând cã autoritãtile de la Ramallah vor fi judecate dupã fapte, nu dupã vorbe.
   În cursul reuniunii guvernamentale, seful serviciilor de securitate internã, Avi Dichter, i-a informat pe ministrii israelieni despre „contactele" avute cu responsabili palestinieni în vederea obtinerii unei încetãri a focului, dupã ce, în trecut, astfel de discutii au esuat.
   Pe de altã parte, seful serviciilor de informatii militare, generalul Aaron Farkash, l-a avertizat pe Sharon în legãturã cu riscul comiterii unor atentate de cãtre extremistii evrei pe Esplanada Moscheilor.
    Dan Stancu
   
   

SUA se tem cã teroristii vor lovi Scandinavia si tãrile baltice

   Statele Unite i-au avertizat pe americanii care cãlãtoresc în Peninsula Scandinavã si în tãrile baltice în legãturã cu riscul producerii unor atentate în locurile publice aglomerate din aceste state.
   Departamentul de Stat a transmis note ambasadelor SUA din Finlanda si Letonia, cerându-le cetãtenilor americani sã dea dovadã de cea mai mare vigilentã în centrele comerciale si de transport din tãrile scandinave si baltice. Alerta vizeazã mai ales centrele pentru transport în comun si cele comerciale.